Instanţa a decis: SRI a ascultat telefoanele lui Patriciu "ilicit" şi "cu vinovăţie"

Instanţa a stabilit că interceptarea de către SRI a convorbirilor telefonice ale lui Dinu Patriciu are "caracter ilicit, iar fapta a fost săvârşită cu vinovăţie", se arată în motivarea sentinţei prin care Tribunalul Bucureşti a condamnat SRI să-i plătească despăgubiri omului de afaceri.

Magistraţii au invocat, în motivarea sentinţei, mai multe hotărâri ale CEDO conform cărora Legea 51/1991 privind siguranţa naţională, în baza căreia SRI a interceptat convorbirile lui Dinu Patriciu, încalcă drepturile omului.

Tribunalul Bucureşti a reţinut, în motivarea sentinţei din 11 mai, că SRI i-a interceptat convorbirile telefonice lui Dinu Patriciu, în perioada 2003 - 2004, susţinând că are un mandat emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, SRI a invocat şi dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind singuranţa naţională a României.

Instanţa a arătat că în ceea ce priveşte "posibilitatea autorităţilor de a supraveghea în secret cetăţenii săi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat în mod constant, că aceasta nu este acceptată decât ca o măsură strict necesară pentru apărarea instituţiilor democratice şi numai în condiţiile de excepţie". În sprijinul acestei afirmaţii, instanţa a invocat Hotărârea Klass contra Germaniei şi Hotărârea Rotaru contra României.

Instanţa a mai apreciat, invocând o altă decizie a CEDO (Hotârârea Amman contra Elveţiei), că "dreptul intern trebuie să ofere o anumită protecţie împotriva încălcărilor arbitrare ale drepturilor garantate de convenţie, astfel încât, legea în discuţie trebuie să definească suficient de clar limitele marjei de apreciere recunoscută de autorităţi, dar şi modalităţile de exercitare pentru a oferi protecţie adevcvată împotriva arbitrariului".

În motivarea aceleiaşi sentinţe, instanţa mai arată că CEDO a reţinut în Hotârîrea din cauza Popescu contra României că Legea 51/1991 privind siguranţa naţională "nu prezintă garanţiile necesare prevenirii arbitrariului şi abuzului de drept".

Concluzia instanţei este că "interceptarea convorbirilor telefonice se face în temeiul acestei legi (n.r. Legea 51/1991) cu autorizarea procurorului, cum este cazul de faţă, iar procurorul român nu îndeplineşte cerinţa independenţei faţă de executiv. (Hotărârile Vasilescu şi Pantea contra României)". Totodată, instanţa a apreciat că, nici în procedura reglementată de lege "nu există niciun control apriori al autorizaţiei emise de procuror de către o autoritate independentă" în condiţiile în care, spun judecătorii, "persoanele care fac obiectul unei interceptări nu sunt informate."

De asemenea, instanţa a conchis că "nu există niciun control ulterior al temeiniciei interceptărilor convorbirilor telefonice din partea unei autorităţi independente şi imparţiale", iar posibilitatea prevăzută prin lege, de sesizare a Comisiilor de apărare şi ordine publică din cadrul Parlamentului este apreciat ca "pur teoretic şi lipsit de sacţiune".

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis pe 11 mai că Serviciul Român de Informaţii (SRI) trebuie să-i plătească lui Dinu Patriciu 50.000 RON cu titlul de daune morale, în dosarul în care omul de afaceri a chemat instituţia în instanţă pe motiv că i-ar fi interceptat ilegal convorbirile telefonice.

Prin aceeaşi sentinţă, instanţa a respins ca neîntemeiate restul pretenţiilor reclamantului, precum şi cererea formulată în proces de SC Rompetrol SA.

Judecătorii au respins, de asemenea, şi excepţia privind lipsa calităţii procesuale active a Rompetrol în proces, invocată de SRI. Reamintim că, după ce avocaţii companiei au susţinut că SRI a accesat neautorizat baza de date a Rompetrol, pe tot parcursul procesului instituţia în cauză nu a dat un răspuns clar în legătură cu acest aspect. "La întrebarea noastră prin care solicitam ca SRI să spună dacă a accesat baza de date a Rompetrol, instituţia a răspuns că nu a solicitat mandat pentru accesarea bazei de date", a declarat în faţa instanţei apărătorul companiei.

Pe lângă suma pe care trebuie să i-o plătească lui Dinu Patriciu, SRI va mai achita 2.247 lei cheltuieli de judecată.

La termenul din 7 mai, avocaţii omului de afaceri au pus concluzii pe fond şi au cerut instanţei Tribunalului Bucureşti admiterea acţiunii aşa cum a fost ea formulată. Ei au declarat în faţa judecătorilor că telefoanele lui Dinu Patriciu au fost ascultate ilegal de către SRI, întrucât nu există probe la dosarul cauzei care să dovedească săvârşirea de către omul de afaceri a unor fapte care să pună în pericol siguranţa naţională.

Mai mult, avocaţii lui Dinu Patriciu au spus că interceptările nu au fost realizate în baza unui mandat emis de către un judecător, ci de către procuror. Ei au depus la dosar o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului care a dat, acum două săptămâni, o decizie defavorabilă statului român, într-un proces asemănător, legat de interceptările convorbirilor telefonice. CEDO a constatat, prin sentinţa din 26 aprilie, în procesul intentat statului român de Dumitru Popescu, fost inculpat în dosarul "Ţigareta II", că România a încălcat art.8 din Convenţia europeană referitor protejarea vieţii private din cauza Legii 51/1991 privind siguranţa naţională.

Dinu Patriciu şi SC Rompetrol SA au acţionat în judecată SRI, după apariţia în presă, în luna aprilie 2006, a unor stenograme după discuţiile interceptate ale omului de afaceri cu diverşi parteneri. Patriciu şi Rompertol solicită SRI despăgubiri morale în cuantum de câte 1.325.000 lei pentru fiecare, ca recompensare a "oportunităţilor de afaceri pierdute" şi pentru că le-au periclitat "relaţiile cu partenerii de afaceri, mai ales cei din străinătate". Rompetrol se plânge că publicarea într-un cotidian naţional de mare tiraj a stenogramelor discuţiilor lui Dinu Patriciu cu anumiţi parteneri de afaceri a afectat imaginea companiei Potrivit Rompetrol şi "a creat în rândul partenerilor de afaceri temerea legitimă că orice date cu caracter economic pot ajunge la cunoştinţa unor concurenţi".

Reclamanţii susţin în cererea de chemare în judecată că SRI ar fi interceptat convorbirile purtate de Dinu Patriciu de la telefoanele personale şi de serviciu, în perioada 1994-2005, iar în perioada 2003-2005, ar fi fost ascultat întregul sistem de comunicaţii al Rompetrol.

De asemenea, ei spun că interceptările convorbirilor telefonice realizate de către SRI au fost realizate "cu încălcarea flagrantă a legii" şi au fost catalogate drept "o ingerinţă nejustificată, indezirabilă şi nelegitimă într-o societate democratică".

De cealaltă parte, în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, SRI a făcut menţiunea că "nu a solicitat şi nici nu a obţinut de la organele competente acte privind autorizarea efectuării unor activităţi de interceptare pe numele sau cu privire la persoana juridică reclamantă (Rompetrol - n.n.)", însă a recunoscut că a ascultat telefoanele omului de afaceri Dinu Patriciu timp de un an şi trei luni, începând cu anul 2003. Reprezentanţii serviciului au explicat, în aceeaşi întâmpinare, că legislaţia în materie prevede o perioadă maximă pentru care poate fi solicitat un mandat de interceptare a convorbirilor telefonice, care nu poate depăşi şase luni. Însă, aşa cum se precizează în actele de la dosar, "în cazuri întemeiate", mandatul poate fi prelungit cu o perioadă ce nu poate depăşi trei luni. Astfel, după expirarea primului mandat de ascultare, interceptarea telefoanelor omului de afaceri a intrat de încă trei ori "în prelungiri".

Serviciului Român de Informaţii mai susţine că a trimis informări la Preşedinţia României, primul ministru, ministrul economiei şi comerţului, ministrul delegat pentru coordonarea autorităţilor de control şi preşedintele Consiliului Concurenţei, "în legătură cu existenţa unor indicii referitoare la implicarea reclamantului Dan Costache Patriciu sau a altor persoane, manageri sau angajaţi ai Rompetrol, în activităţi de natură să constituie ameninţări la siguranţa natională a României".

În aceleaşi documente aflate la dosar, SRI a precizat că informaţiile obţinute din ascultarea telefoanelor omului de afaceri au fost clasificate "secret de stat", cu nivelul de secretizare "strict secret". O parte dintre acestea au fost transmise procurorilor şi au fost declasificate în vederea folosirii lor ca probe în soluţionarea dosarului penal numărul 111/D/P/2004.

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii a răspuns, printr-o adresă aflată la dosar, că din investigaţiile Comisiei, solicitate de Dinu Patriciu, reiese că SRI "a efectuat legal interceptarea telefoanelor, având la bază acte emise de Parchet". Totuşi, aceeaşi Comisie a declarat că nu are abilitatea de a se pronunţa în legătură cu corectitudinea acestor acte. Directorul SRI Radu Timofte a declarat şi el, în februarie 2006, că interceptările au fost efectuate, "în intervalul de timp indicat, în temeiul legii privind siguranţa naţională a României".