Într-un scenariu pe care mizează analiştii şi reprezentanţii unora dintre cele nouă bănci, acestea ar trebui să-şi menţină expunerea. Într-un al doilea scenariu, mai puţin optimist, este posibil ca reprezentanţii băncilor să solicite reducerea expunerii pe care o au în România.
BNR a admis recent că aceste nouă grupuri financiare străine şi-au redus expunerea în intervalul martie-septembrie 2009 cu 2%, ceea ce înseamnă 700 milioane de euro.
“România este o piaţă atractivă pentru cele nouă grupuri şi nu cred că micşorarea expunerii le-ar avantaja. De asemenea, cred că Erste îşi va menţine expunerea faţă de România, având în vedere că este principalul jucător local. În ceea ce priveşte reducerea anterioară a expunerii, consider că aceasta nu a venit din partea jucătorilor mari. Probabil a fost vorba de unele bănci care nu au poziţii puternice pe segmentul depozitelor şi care au avut nevoie de lichidităţi”, a declarat Jany Gernot, analist în cadrul Erste Bank.
Întâlnirea de astăzi a greilor din sectorul bancar românesc vine după ce BNR a redus recent nivelul rezervelor minime obligatorii în valută constituite de băncile comerciale de la 30% la 25%.
Practic, prin decizia anunţată, banca centrală a disponibilizat în piaţă între 1 şi 1,2 miliarde de euro din rezervele băncilor, astfel încât instituţiile de credit să dispună de lichiditate şi să finanţeze găurile din bugetul de stat. "Posibilitatea ca banii rezultaţi în urma deciziei BNR să fie duşi de bănci în altă parte este foarte mică sau inexistentă. Este vorba despre o mutare care are un mesaj clar pentru piaţă şi către bănci, faţă de modul în care trebuie utilizaţi aceşti bani, şi anume pentru găsirea de lichidităţi pe piaţa internă şi acoperirea deficitului bugetar, în lunile care urmează”, a declarat pentru The Money Channel Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, declara la începutul acestei luni că expunerea celor nouă grupuri bancare, semnatare ale acordului de la Viena, s-a redus în intervalul martie-septembrie 2009 cu 700 milioane de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 2% faţă de luna martie 2009.
Georgescu a subliniat că, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles se va solicita reconfirmarea angajamentelor iniţiale.
"Băncile semnatare s-au comportat corect şi au respectat angajamentele. Expunerea totală s-a redus, însă variaţia este mică. Băncile care şi-au redus expunerea au considerat că nu dispun de suficiente instrumente de plasament atractive pe piaţa internă. În ceea ce priveşte reducerea expunerii, nu este o sumă foarte mare, dimpotrivă, unele instituţii au o expunere mai ridicată", spune Georgescu. Declaraţia oficialului venea, însă, în contextul în care băncile româneşti au marcat în primele trei trimestre din 2009 un profit de 680 milioane de lei, nivel de cinci ori mai redus decât rezultatul obţinut în acelaşi interval din 2008. "Ceea ce avem în acest moment în România este o perioadă de turbulenţă politică, determinată de alegeri. Ne aşteptăm însă ca aceasta să se termine după cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial. La mijlocul lui decembrie estimăm o revenire la stabilitatea de dinainte. Nu văd de ce băncile şi-ar diminua implicarea, în condiţiile în care perioada de instabilitate este de aşteptat să se termine în curând”, a spus Michael Loufir, analist în cadrul diviziei de Pieţe Emergente a National Bank of Greece.
De asemenea, Otto Andre, directorul departamentului de comunicare Volksbank, a declarat pentru Business Standard că banca îşi va menţine expunerea faţă de România, ca parte a angajamentului asumat anterior, împreună cu celelalte bănci. "În ceea ce priveşte poziţia celorlalte bănci, cred că sunt şanse slabe în favoarea luării unor hotărâri care să le micşoreze expunerea. Consider că angajamentul luat anterior va fi respectat”, a arătat acesta. Totuşi, economistul-şef al BERD, Erik Berglof, spunea recent că grupurile bancare internaţionale îşi vor reduce expunerea pe România pe termen scurt, însă va fi "o ajustare naturală, nu critică", pe fondul scăderii cererii de credite pe piaţa
internă. Creditele clasificate ca pierderi reprezentau, la finele lunii septembrie, 8,5% din totalul împrumuturilor, potrivit datelor prezentate de prim-viceguvernatorul BNR. Cu alte cuvinte, creditele neperformante din această categorie totalizează aproape 17 miliarde de lei, adică aproximativ patru miliarde de euro. În urma primei întâlniri de la Viena, de la mijlocul lunii martie, nouă mari grupuri financiare s-au angajat în faţa CE, FMI şi BNR să susţină operaţiunile de pe piaţa românească şi, în caz de nevoie, să suplimenteze capitalul subsidiarelor din România.
