Moneda românească a urcat cu 7% faţă de euro de la începutul acestui an, după o creştere de 10% în 2006, expunând sute de exportatori locali unor pierderi puternice. Dintre aceştia, puţini apelează la măsurile de protecţie împotriva riscurilor pe pieţele financiare.

O mare parte a producţiei româneşti se bazează încă pe tehnologii învechite, din perioada comunistă şi se concentrează pe bunuri de bază precum textilele, care pot fi fabricate la costuri mici, dar sunt sensibile la mişcările de preţ, mai scrie Reuters. "Câteva sute de exportatori vor finaliza procedurile de faliment în decembrie", a spus şeful Asociaţiei Române a Exportatorilor şi Importatorilor, Mihail Ionescu.

"Impactul este mult mai mare. Exportatorii vor pierde 25 milioane euro pe lună la fiecare apreciere a leului cu 1%", a adăugat acesta. Reprezentanţii industriei au cerut, în repetate rânduri, băncii centrale, să intervină pentru a slăbi leul. Cu toate aceste, banca a fost reticentă la intervenţii, deoarece moneda puternică ajută la menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut.

În mod oficial, banca nu a mai intervenit pentru a influenţa cursul monetar de la sfârşitul anului 2005, când a cumpărat euro pentru a menţine leul slab. Unii analişti susţin că banca a intervenit pe piaţă, sub acoperire, în cursul acestei luni, când leul a ajuns la vârful ultimilor cinci ani, de aproximativ trei lei pe euro. Banca centrală a negat aceste afirmaţii. Băncile cumpărau un euro cu 3,1250 lei şi îl vindeau cu 3,1300 lei în deschiderea şedinţei valutare de vineri, la un nivel apropiat de cel de joi seară, în lipsa unor tranzacţii cu sume semnificative.

Aprecierea leului a fost susţinută mai ales de cererea străină, deoarece investitorii şi-au plasat banii în active cu risc mai ridicat la nivel global sau au speculat pentru câştiguri mari, după intrarea României în Uniunea Europeană, la începutul lui 2007.

Piaţa slab dezvoltată a instrumentelor financiare derivate din România, care a fost deschisă străinilor anul trecut, le acordă companiilor puţine stimulente pentru a contracara riscurile monetare. Potrivit analiştilor, cererea din partea producătorilor disperaţi ar putea fi exact lucrul de care piaţa are nevoie. "Noi asigurăm împotriva riscurilor pe bursele străine de valori, însă nu ne-am gândit că trebuie să prevenim riscurile provocate de cursul valutar. Ne descurajează lipsa de experienţă", a spus directorul pentru dezvoltare şi strategii al producătorului de echipament auto Electroprecizia, Şerban Cârsteanu.

România are mare nevoie de exporturi pentru a contracara importurile masive şi pentru a reduce deficitul de cont curent, care este de peste 10% din Produsul Intern Brut (PIB). Exporturile au crescut, în primele cinci luni ale acestui an, cu 12,7%, însă importurile au urcat cu 28,6%, provocând dublarea deficitului de cont curent la 5,94 miliarde euro faţă de anul precedent.

Economiştii avertizează că deficitul ar putea provoca prăbuşirea leului, în cazul în care investiţiile străine din România se împuţinează sau pieţele globale îşi pierd interesul pentru economiile emergente. Aceştia mai spus că exportatorii dau deja semne de modernizare a producţiei într-o încercare de a depăşi concurenţa din partea pieţelor mai ieftine.

Marea parte a exporturilor româneşti, dintre care 70% merg către Uniunea Europeană, sunt produse de companii străine sau pentru contractori străini cu acces la o tehnologie superioară. "Mulţi dintre micii exportatori vor dispărea din cauza lipsei strategiilor de investiţii şi a dorinţei de a se proteja, însă aceasta nu va fi o tragedie", a spus şeful pentru cercetare de la ABN Amro din Bucureşti, Radu Crăciun, care a adăugat că investiţiile străine directe sunt ridixare şi vor genera exporturi.

România are o bună reputaţie în domeniul textilelor şi al produselor din piele, care au reprezentat aproape un sfert din exporturile anului trecut. Cu toate acestea, concurenţa puternică din partea producătorilor asiatici a redus exporturile de textile cu 2% anul trecut, în condiţiile în care vânzările de echipamente electrice şi de utilaje au crescut cu 33% în 2006.

Analiştii estimează o reducere mai mare a exporturilor de textile în 2007. "Modificarea structurii exporturilor în favoarea produselor cu o valoare adăugată mai mare are efecte pozitive în condiţiile în care vrei randamente mai ridicate şi costuri mai mici pentru folosirea resurselor", a spus economistul băncii UniCredit Ţiriac din Bucureşti, Rozalia Pal, citată de Reuters.