Întârziere de doi ani pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

Astfel, potrivit calendarului proiectului, anunţat joi în cadrul unei conferinţe de presă, între februarie 2011 şi martie 2012 se vor atrage în proiect noi investitori şi vor fi vândute către aceştia o parte dintre pachetele de acţiuni din cele deţinute de Nuclearelectrica. Apoi, până în luna iulie 2012, se va derula procedura de selectare a contractorului pentru ingineria, procurarea şi construcţia proiectului.

Totodată, valoarea investiţiei necesare construirii reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă va fi stabilită în urma ofertelor preliminare primite de la potenţialii contractori, potrivit datelor prezentate joi de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

În prezent, proiectul este estimat la patru miliarde euro, iar compania de stat Nuclearelectrica deţine 85% din EnergoNuclear, compania de proiect care urmează să dezvolte aceste reactoare. Participarea statului român în proiect urmează să scadă până la 40%.

Întrebat fiind de ce acest proiect tărăgănează, directorul general al EnergoNuclear, Dragoş Popescu, a spus joi că "aşa se fac marile proiecte, cu greutate".

Viitoarele unităţi 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să asigure un aport suplimentar anual de aproximativ 11 TWh energie nucleară livrată în Sistemul Energetic Naţional.

"Opţiunea nucleară rămâne în continuare una fermă pentru România. Reactoarele 3 şi 4 vor beneficia de îmbunătăţiri de proiect faţă de unitatea de referinţă - Unitatea 2, care au ca scop atingerea performanţei în domeniul securităţii nucleare şi a fezabilităţii economice", potrivit datelor transmise la începutul lunii aprilie de producătorul de electricitate Nuclearelectrica, la solicitarea Agenţiei NewsIn.

Totodată, reprezentanţii Nuclearelectrica spun că investitorii rămaşi în proiect, Enel şi ArcelorMittal, şi-au exprimat încrederea şi determinarea de a continua proiectul alături de statul român.

Nuclearelectrica a cumpărat recent, cu patru milioane euro, acţiunile pe care societăţile RWE, Iberdrola şi GDF Suez le deţineau (24,5% acţiuni cumulat) în societatea de proiect EnergoNuclear, care urmează să construiască reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă.

În prezent, România are două unităţi nucleare la centrala de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de câte 720 MW, centrală aflată în administrarea companiei de stat Nuclearelectrica, al doilea producător de electricitate din ţară. Potrivit Strategiei Energetice a României, centrala din Cernavodă ar urma să aibă alte două reactoare nucleare, cu o putere instalată asemănătoare.

EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, prin promovarea unei structuri de acţionariat în care Nuclearelectrica urma sa deţină o cotă de participare de 51% din capitalul social, ceilalţi investitori în proiect detinând participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%.

Unul din cei şase investitori iniţiali din cadrul EnergoNuclear, actionarul CEZ, îşi exprimase intenţia (prin notificarea transmisă pe 9 septembrie 2010) de a se retrage din proiect. La 19 ianuarie 2011, încă trei investitori - GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România - au notificat celorlalţi acţionari ai EnergoNuclear intenţia lor de a părăsi proiectul.

Acordul de Investiţii a fost semnat de acţionari în luna decembrie 2008 şi a angajat un buget de 30 milioane euro, destinat susţinerii activităţilor şi lucrărilor pre-proiect pentru o perioadă de 18 luni de la înfiinţarea societăţii.