Patru acorduri, un dezacord, o dezbatere. Aşa s-ar putea rezuma primirea la Cotroceni a preşedintelui Turciei, Abdullah Gul. Fost diplomat, şeful statului turc ştie ce înseamnă zîmbetul într-o ceremonie. Imediat după zîmbet au urmat patru acorduri bilaterale. România şi Turcia au convenit asupra sprijinirii investiţiilor, asupra educaţiei şi artei, au semnat un acord maritim şi unul prin care se vor notifica rapid asupra unui accident nuclear.

Mai mult, s-au reluat discuţiile asupra unui cablu submarin de transport al energiei electrice din România în Turcia pentru că Marea Neagră şi energia spre şi dinspre Europa sînt două subiecte de interes la Bucureşti şi Ankara. Aşa că, în final, discuţiile au ajuns la alt prieten al României, Franţa, care ar dori să trimită o firmă în proiectul Nabucco. "În discuţia bilaterală am adus în discuţie participarea Gaz de France în acest proiect, urmînd ca partea turcă să analizeze", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

La Bucureşti s-a discutat şi politică regională. România şi Turcia au schimbat opinii despre situaţia din Balcanii de Vest, mai precis Serbia şi Kosovo, însă preşedinţii nu au dorit să dea amănunte. Dezacordul este evident. Oficial, Turcia a anunţat recunoaşterea Kosovo, România spun nu, deocamdată.