Internele, decisive în alegeri sau o simplă fumigenă?

Tensiunile din interiorul coaliţiei la guvernare au atins apogeul la mijlocul săptămânii, când liderii celor două partide au încercat să-şi impună propriile instrumente de validare a trei pachete de legi importante - educaţia, salarizarea unitară şi pachetul pentru reducerea cheltuielilor din sectorul public. Ipoteza lansată de Mircea Geoană, potrivit căreia miza scandalului ar fi controlul asupra Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru o garanţie în plus la votul din noiembrie, nu este validată de istoria recentă.

În ultimii 20 de ani, din cinci procese electorale organizate, partidul care a controlat Internele a reuşit să păstreze puterea de numai două ori, în 1990 şi 1992. La primele alegeri post-decembriste, câştigate de Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN), şeful Internelor era generalul Mihai Chiţac.

La alegerile din 1992, când fostul PDSR, urmaş al FDSN, a câştigat, ministru de Interne era Victor Babiuc, membru al partidului câştigător.
Din 1996, însă, situaţia s-a schimbat. În 1996, ministru de Interne era Doru Ioan Tărăcilă, acesta fiind nevoit să-şi părăsească fotoliul după victoria Convenţiei Democrate. O situaţie similară s-a consemnat în 2000, când, după ce Ion Iliescu a devenit preşedinte, ţărănistul Constantin Dudu Ionescu, până atunci ministru de Interne, a fost nevoit să demisioneze. Locul său a fost luat de PSD-istul Ioan Rus.

“Mitul Internelor” este spulberat şi de scrutinul general din 2004. Chiar dacă diferenţa la prezidenţiale s-a făcut pe celebrele “200.000 de voturi”, Traian Băsescu a reuşit să ocupe prima funcţie în stat, în condiţiile în care, la data alegerilor, ministru de Interne era pesedistul Marian Săniuţă.

În ciuda evidenţelor istoriei, analistul politic Cristian Pârvulescu consideră că, într-adevăr, Ministerul Internelor are o importanţă specială în perioada alegerilor.

Atât PSD, cât şi PDL conştientizează rolul unui minister cum este cel al Internelor. Nu e vorba de o fraudă ordinară, de cumpărare de voturi, ci de un cadru general care poate influenţa procesul de vot”, a declarat pentru Business Standard presedintele Pro-Democraţia, Cristian Pârvulescu.