Se pregăteşte interzicerea creditului în euro. Cât ne va costa

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara recent că se doreşte descurajarea creditării în valută pentru cei care îşi obţin câştigurile în lei.

 

Potrivit guvernatorului, discuţiile se poartă la nivel european, unde “s-au degajat câteva linii de acţiune”, şi cel mai probabil restricţiile pe creditele în valută se vor face pe cale prudenţială.

 

Organismul european care a spus pentru prima oară că vrea să limiteze creditarea în valută este proaspătul Comitet european pentru risc sistemic (CERS), prezidat de Jean-Claude Trichet. Bloomberg scrie că limitarea creditului în valută în Europa Centrală şi de Est ocupă primul loc în agenda CERS.

 

Aşa cum scria Money.ro, una dintre variante este aceea a testelor de stres pe cursul de schimb valutar pentru a fi determinată rezistenţa la şocuri ale ratelor de schimb ale doritorilor de credite.

 

În funcţie de modalitatea aleasă de Banca centrală vom vedea şi cât de afectată va fi creditarea.

 

Leul este o monedă scumpă pentru cei care vor să se împrumute. BNR are acum dobânda cheie la 6,25% pe an, cel mai mic nivel din istorie. La euro dobânda cheie a fost multă vreme 1%, până ce BCE a hotărât să facă ceva în privinţa inflaţiei şi a mai adăugat 0,25 pp.

 

Avem, aşadar, o diferenţă de 5 pp între cele două referinţe, iar statistica BNR ne arată că, în februarie, populaţia a plătit o dobândă medie de 7,04% pentru creditele în sold în euro şi mai mult de dublu pentru cele în lei: 14,54%.

 

La creditele noi pentru consum dobânda anuală efectivă (DAE) medie la euro era de 8,17%, iar la lei de 17,83%. În cazul creditelor pentru locuinţe, diferenţa este ceva mai mică: DAE medie la euro de 6,36% şi de 10,52% la lei. Însă, cum creditele pentru locuinţe sunt pe perioade lungi, orice punct procentual contează, după cum se poate vedea din calculul următor.

 

La un credit de 50.000 euro pentru achiziţia unei locuinţe derulat pe 30 ani, la o DAE de 6,36%, se rambursează băncii în total 110.000 euro, în rate lunare egale de 305 euro sau 1.270 lei, la cursul mediu pe martie de 4,1646 lei/euro.

 

Un credit în lei a echivalentului a 50.000 euro (208.230 lei) la o DAE de 10,52% presupune rambursarea a 660.343 lei (158.560 euro), în rate lunare egale de 1.834 lei (440 euro).

 

Un calcul simplu ne arată că dacă vrem sau suntem obligaţi să luăm împrumutul în lei trebuie să scoatem în plus din buzunar 135 euro la rata lunară şi 48.560 euro la valoarea totală rambursată – aproape cât suma contractată –, în comparaţie cu creditul în valută.

 

Un credit de 10.000 euro pe 5 ani, la o DAE de 8,17%, presupune plata unei rate lunare de 202 euro (841 lei) şi a unui total de 12.131 euro. În cazul unui împrumut în sumă echivalentă în lei (41.646 lei), la o DAE de 17,83, rata lunară este de 1.024 lei (245 euro) şi în total se vor rambursa 61.457 lei (14.756 euro). Deşi sunt importante, diferenţele pe termen scurt între împrumuturile în cele două valute nu sunt la fel de impresionante ca cele pe termen lung.

 

Dacă ratele lunare la creditele în lei sunt mai mari decât la cele în euro este afectată şi capacitatea de împrumut a clienţilor. Astfel în exemplul creditului ipotecar de mai sus, pentru varianta în euro debitorul ar avea nevoie de venituri lunare disponibile de 1.814 lei la un grad maxim de îndatorare de 70% (sau 2.100 lei cu veniturile de subzistenţă pentru un individ). La împrumutul în lei, veniturile lunare disponibile trebuie să fie de 2.620 lei,  (2.900 lei cu tot cu cheltuielile de subzistenţă). Calculele sunt făcute luând în considerare cele mai relaxate condiţii prudenţiale, astfel că este posibil ca băncile să ceară venituri mai mari pentru creditele luate în calcul mai sus.

 

Desigur, dobânzile la euro sunt în creştere, iar BCE ar putea ridica cu încă 0,5 pp dobânda cheie în acest an. Dar nici în privinţa leului lucrurile nu arată prea bine. Inflaţia anuală a ajuns la 8% în martie, lucru ce lasă puţin spaţiu de manevră BNR pentru relaxarea politicilor monetare. De asemenea, se poate observa o tendinţă de apreciere a leului în raport cu moneda unică europeană în ultima vreme.

 

Cum e la alţii

 

Ungaria este prima ţară din ECE (august 2010) care a interzis creditul ipotecar în valută. Problemele debitorilor din ţara vecină au venit mai ales din expunerea ridicată pe creditele denominate în euro şi mai ales în franci elveţieni, monedă care s-a apreciat puternic de la începutul crizei financiare. Cele mai multe dintre creditele ipotecare în franci au fost acordate la un curs de schimb de 145-165 forinţi pentru un franc, iar evoluţia a fost negativă pentru debitori, cursul ajungând la 212 forinţi/franc.

 

Cu ocazia eliminării creditului ipotecar în valută a scăzut foarte mult şi creditul pentru consum sau alte scopuri adresat populaţiei. Astfel, datele Băncii centrale maghiare arată că, în februarie, creditul nou în euro pentru consum sau alte scopuri a fost de 2 mld. forinţi, iar cel în forinţi din aceleaşi categorii a fost de 21 mld. forinţi.

 

Însă, cei care vor credite acum în Ungaria trebuie să plătească mai mult, dar nu atât de mult ca în România. În iulie 2010, dobânda la creditul ipotecar în forinţi era de 8,62%, în timp ce dobânda la euro era de 6,14%. Dobânda cheie la forinţi era de 5,25% la acel moment, însă a fost ridicată, în mai multe etape, până la 6%. Creşterea la consumator a fost mai temperată, astfel că dobânda la ipotecare a ajuns la 8,75%. Pentru creditele de consum în euro se percepea o dobândă medie de 7,33% în august 2010, în timp ce pentru cele în forinţi dobânda era de 14,24%. În februarie, dobânda pentru creditele de consum în forinţi a ajuns la 16,17%

 

Guvernatorul Băncii centrale a Poloniei spune că este hotărât să folosească măsuri brutale pentru a controla creditul în valută.

 

Însă, în Polonia dobânzile pentru împrumuturile în zloţi sunt mai mici. Dobânda cheie este la 4%, după ce între iulie 2009 şi ianuarie 2011 a fost 3,5%. DAE medie la creditele în zloţi aflate în stoc destinate achiziţiei de locuinţe era de 6,1% în februarie, iar cea pentru creditele de consum era de 14,8%. DAE medie la creditele noi pentru locuinţe a fost de 6,7%, iar DAE pentru consum de 22,2%.

 

În schimb, pentru împrumuturilor noi în euro, DAE medie a fost 4,3% în cazul ipotecarelor şi de 6,6% în cazul consumului.

 

Ce spun bancherii

 

Lucian Anghel, economist-şef al BCR spune că e greu să aplici aceeaşi regulă peste tot, însă convine ca "există această creditare de consum care este absolut normal să fie în monedă naţională".

 

Însă, dacă vorbim de creditele pe termen lung şi foarte lung, piaţa românească nu are încă maturitatea să ofere resursele necesare susţinerii acestora.

 

"Nu ar trebui să uităm faptul că pentru creditul ipotecar, credit pe termen foarte lung, ai nevoie de resurse. De unde poţi să faci rost de resurse în lei pe termen de măcar 5-10 ani aşa cum faci rost de valută, cu dobânzi pe care le poţi gestiona. Pentru creditele ipotecare, să înlocuieşti riscul valutar cu riscul de rată a dobânzii pe termen lung este la fel de dăunător. Discutăm de o majorare a Euribor cu 0,25 pp. Ne întrebăm ce se întâmplă cu Euribor, însă luaţi Ro bor şi vedeţi ce fluctuaţii cu 0,25 avem şi în cât timp se întâmplă. Nu o să vedem în următori cinci ani instrumente derivative care să asigure volume destul de consistente pentru acoperirea riscului valutar pentru lei.", a declarat economistul BCR într-o conferinţă de presă.

 

Piaţa interbancară e una volatilă şi inflaţia mare şi de necontrolat obligă BNR să ţină dobânzile sus. De altfel, cei de la BCR preognozează că dobânda cheie va fi menţinută în aceest an, şi dacă e să se modifice în 2011, corecţia va fi în sus. Oricum, analiştii băncii văd o majorare a dobânzi de politică monetară din 2012, şi dobânzile de pe interbancar vor urma tendinţa.

 

"România are o problemă. Ca să ai dobânzi mici trebuie să ai inflaţie mică, trebuie să ai o economie performantă. Inflaţia a fost la noi tot timpul o surpriză neplăcută şi e posibil să rămână o surpriză negativă şi pentru următorii ani", adaugă acesta.

 

Adrian Chichiţă, directorul adjunct pe retail al OTP Bank, spune că restrângerea creditării ipotecare la moneda naţională nu este deloc una bună şi că pentru acest tip de credite viitorul e legat de euro.

 

"Personal, cred că o astfel de măsură (de restricţionare a creditării în valută - n.r.)  nu ar avea succes. Tot creditele în valută vor fi cele care vor prevala în perioada următoare. Nu văd în momentul de faţă ce ar putea declanşa o răsturnare de situaţie, să axăm clientela pe credite în lei. Noi credem în continuare în viitorul creditelor în euro în cazul creditelor ipotecare. Pentru creditele de consum, probabil că leul poate fi o variantă", a spus Chichiţă, preluat de NewsIn.

 

Cel mai important criteriu pentru cei de la OTP este acela al costurilor. Practic, creditele în lei pe termen lung, cu dobânzile lor ridicate, sunt foarte greu de vândut, şi în aceste condiţii problema riscului valutar trece în plan secund.

 

"Creditul ipotecar în lei nu este vandabil la dobânzile existente la lei. Ca să putem da un credit profitabil pentru bancă trebuie să avem o dobândă de 10-12% în lei. Aceasta duce la o diferenţă de 7 puncte procentuale faţă de dobânda la creditul în euro, ceea ce duce la o rată dublă. În aceste condiţii, scade şi capacitatea de împrumut, iar pe de altă parte, riscul valutar devine insignifiant în raport cu faptul că rata este dublă", a declarat Gabriel Creţu, director canale de  distribuţie şi managementul sucursalelor la OTP.

 

Rămâne de văzut când se va adopta decizia la nivel european şi dacă vom avea o implementare unitară în toate ţările ECE.