Odată cu intrarea completă a României în spațiul Schengen, o nouă provocare serioasă stă în fața autorităților: posibilitatea creșterii transporturilor ilegale de deșeuri. Eliminarea controalelor la frontieră pentru camioane, ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie, generează îngrijorări majore, în special în rândul autorităților de mediu.
Semnal de alarmă tras de Garda de Mediu cu privire la intrarea totală în Schengen
În 2023, Garda Națională de Mediu a împiedicat intrarea în țară a peste 20.000 de tone de deșeuri ilegale. Totuși, odată ce controalele fizice de la granițe vor dispărea, oficialii estimează o creștere semnificativă a acestor activități ilicite.
Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, a subliniat, la ProTV, că, din cauza eliminării controalelor frontaliere, eforturile de prevenire trebuie să se mute în interiorul țării:
"Controlul în frontieră nu va mai avea loc și atunci trebuie să ne concentrăm eforturile pe controalele în interiorul frontierei, în interiorul țării."
România se confruntă deja cu o problemă gravă: anual, intră ilegal tone de deșeuri, de la echipamente electrice și electronice, textile, anvelope și până la mașini la mâna a doua.
O practică obișnuită este trimiterea de transporturi cu deșeuri amestecate, chiar dacă legislația permite doar importul celor care pot fi valorificate. După triajul realizat de importatori, resturile rămase ajung de multe ori pe câmpuri, contribuind la poluare.
Statistici alarmante din 2024
Deja, în primele zece luni din 2024, Garda de Mediu a refuzat intrarea a peste 5.000 de tone de deșeuri ilegale, provenite din peste 400 de transporturi. Fenomenul este recurent în puncte de trecere a frontierei precum Vama Borș 2, unde au fost întoarse din drum 187 de transporturi, și Nădlac 2, care a înregistrat aproape 2.000 de tone de deșeuri respinse.
În acest context, autoritățile subliniază nevoia urgentă de măsuri pentru a preveni un scenariu și mai grav.
"Am avut o primă ședință de lucru la nivelul Ministerului Afacerilor Interne cu instituțiile direct interesate – Garda de Mediu, Poliția de Frontieră, Autoritatea Vamală etc. – pentru a elabora o strategie comună care să răspundă părții mai puțin îmbucurătoare a acestei schimbări," a declarat Andrei Corlan.
Soluții și provocări
Deși Garda de Mediu are în dotare șapte scannere care permit identificarea deșeurilor fără necesitatea controlului fizic al fiecărui transport, acest număr este insuficient pentru a acoperi întreg teritoriul țării.
Totodată, Registrul ROAFM, unde firmele trebuie să înregistreze deșeurile destinate valorificării, poate contribui la o mai bună monitorizare, însă eficiența depinde de respectarea strictă a obligațiilor legale.
Strategia comună între instituții va trebui să includă măsuri suplimentare de supraveghere și controale pe teritoriul național, însă resursele logistice și umane limitate ar putea constitui un obstacol major.
Riscuri extinse
Pe lângă problema deșeurilor, autoritățile avertizează că eliminarea controalelor la frontieră ar putea facilita și alte activități ilegale, cum ar fi traficul de droguri sau importul de animale fără respectarea normelor legale. Creșterea riscului în aceste domenii impune o abordare integrată, care să includă colaborarea între diverse instituții și utilizarea tehnologiilor moderne de monitorizare.
