Dividende atomice de la Nuclearelectrica

Compania de stat Nuclearelectrica (SNN) a vândut 10% din acţiuni pe Bursă prin majorare de capital. IPO Nuclearelectrica din septembrie a fost un succes, însă cunoscând programul de investiţii asumat de SNN, noii deţinători de acţiuni Nuclearelectrica vor trebui să aibă răbdare cu dividendele visate sau să se aştepte la dividend foarte mic, aproape atomic.

Nuclearelectrica a vândut 10% din acţiuni prin ofertă iniţială pe Bursă, pentru 281,8 milioane lei (63 milioane euro), suma minimă vizată prin această operaţiune, titlurile fiind emise printr-o majorare de capital la care FP a participat cu 30,6 milioane lei (6,8 milioane euro). Totodată, pe Bursă a început tranzacţionarea acţiunilor Nuclearelectrica (simbol bursier SNN). 4 noiembrie a fost prima zi de tranzacţionare, când preşul a crescut cu 5,1%, până la 11,53 lei/titlu, oferind investitorilor care au subscris în primele zile ale ofertei publice un potenţial de câştig de 11% în mai puţin de două luni. Interesul a fost mare, prin urmare.

 

Potrivit oficialilor, banii obţinuţi de Nuclearelectrica din majorarea de capital şi listarea la bursă ar urma să fie folosiţi pentru majorarea capitalului EnergoNuclear, firma mixtă responsabilă de proiectul construirii reactoarelor nucleare 3 şi 4. Destinaţia finală a banilor obţinuţi pe bursă va fi hotărâtă în funcţie şi de mersul proiectului celor două noi reactoare. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă crede că „Dacă va ieşi contractul cu reactoarele 3 şi 4, Nuclearelectrica va trebui să majoreze capitalul EnergoNuclear, deci aceşti bani ar trebui să meargă acolo".

 

Citeşte şi La iarnă, un kilogram de cartofi va costa aproximativ 4,5 lei

 

Cifrele cunoscute public în legătură cu cele două noi reactoare ar trebui să taie respiraţia şi să dea mult de gândit în legătură cu şansele încasăriii de dividende chiar după primul an de listare. În conformitate cu scenariul de bază din studiul de fezabilitate realizat de Ernst&Young (EY), costurile totale de investiţie se ridică la opt miliarde de euro (din care contractul de inginerie, construcţie şi proiectare la cheie - cinci miliarde de euro, costurile de finanţare - 1,1 miliarde de euro, alte investiţii în numerar - 377 de milioane de euro, alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar - 996 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei privind împrumuturile - 281 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei de mentenanţă - 106 milioane de euro). Este şi motivul pentru care, probabil, în Planul de Administrare al Nuclearelectrica, proiectul reactoarelor 3 şi 4 este declarat pur şi simplu declarat nebancabil.

  

În plus, fără legătură cu EnergoNuclear, un alt proiect major de investiţii este reprezentat de extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1 cu 30 de ani. Volumul programat total al investiţiilor în reactoarele 1 şi 2 din perioada 2011-2023 atinge suma de 280 milioane de euro.

 

Citeşte şi Asul din mâneca României

 

EnergoNuclear este compania mixtă creată pentru derularea investiţiei în construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, aflată în administrarea Nuclearelectrica. Ultima deţine capitalul majoritar la EnergoNuclear. Ceilalţi acţionari sunt Enel (Italia) şi ArcelorMittal România.

 

Ce face SNN

SNN este un jucător important al pieţei energiei din România, asigurând aproximativ 19-20% din cererea de energie electrică a ţării prin intermediul Unităţilor 1 şi 2.

 

SNN are doua sucursale fără personalitate juridică: Sucursala CNE Cernavodă, care exploatează Unităţile 1 şi 2 de la CNE Cernavodă. Unitatea 1 funcţionează din anul 1996, în timp ce Unitatea 2 a fost pusă în funcţiune la sfârşitul anului 2007. SNN mai deţine şi Sucursala FCN Piteşti, fabrica de combustibil nuclear, înfiinţată în 1992 în cadrul Grupului de Energie Nucleară a Autorităţii. În 1998, aceasta a devenit sucursală a SNN. În anul 2006, SNN a întreprins activităţi de reabilitare şi extindere a fabricii din Piteşti pentru acoperirea necesarului de combustibil pentru Unitatea 2.

 

Citeşte şi Scumpiri în lanț în urma creșterii accizei la carburanți

 

Reactoarele nucleare 1 şi 2 folosesc tehnologia CANDU 6 şi au o putere instalată de 706,5 MW, respectiv 704,5 MW. Tehnologia de tip CANDU are numeroase avantaje, cel mai important fiind acela că foloseşte minereu de uraniu neîmbogăţit, al cărui preţ este mai redus datorită faptului că este extras din România. Dacă operarea reactoarelor ar fi fost posibilă doar cu minereu dobândit în România, nu ar fi fost o problemă. Din păcate, rezervele naţionale de uraniu vor trebui combinate cu alte surse din import pentru a acoperi necesarul de combustibil al celor două unităţi în viitorul apropiat, cel puţin aşa reiese din Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020.

 

Necesarul de apă grea pentru cele două reactoare a fost în perioada 2007-2012 de 6 tone anual, potrivit Planului de administrare aporbat în iulie 2013. Aceasta este cumpărată de la Romag-Prod, sucursală a Regiei Autoome pentru Activităţi Nucleare. În prezent, Unităţile 1 şi 2 utilizează anual 11.000 de fascicule de combustibil nuclear, conţinând fiecare circa 19 kg de uraniu.

 

Citește și: Cinci idei pentru Black Friday cu happy-end

 

Pe de altă parte, SNN are în prezent pe stoc apă grea de 75 tone depozitat la Rezervele Statului şi cumpărat în perioada 2006-2011 din surse proprii.

 

Energie vândută

În cursul anului 2012, cantitatea de electricitate vândută de SNN a fost de 10.788 Gwh. În 2011, SNN a vândut 10.973 Gwh, în timp ce în 2010 cantitatea vândută a fost de 10.918 Gwh (circa 20% din consumul naţional).Curentul a fost vândut pe piaţa reglementată şi prin urmare nu a beneficiat de preţurile mai mari de pe piaţa concurenţială.

 

Cu aproape 2.170 de angajaţi, SNN este printre puţinele companii de stat care nu cerşeşte de la bugetul de stat bani pentru salarii. E drept că activitatea pe piaţa reglementată a dus la o diminuare importantă a profitabilităţii. 

Profitul net s-a redus de 4 ori, la 5 milioane de euro faţă de 20 milioane de euro în 2011. Scăderea veniturilor este explicată prin creşterea cantităţii de energie vândută pe piaţa reglementată. Si veniturile relizate în 2012 au fost mai mici, de numai 379 milioane de euro, faţă de anul precedent, când au fost de 386 milioane de euro.