Investitorii privaţi străini deţin fonduri de 1.700 miliarde dolari în băncile din Elveţia

Investitori privaţi străini deţin până la 2.000 miliarde franci elveţieni (1.700 miliarde dolari) în băncile elveţiene, de două ori mai mult decât se credea anterior, a relatat duminică săptămânalul NZZ am Sonntag, citat de Reuters.

Nivelul ridică sumele potenţiale ce ar putea fi retrase din băncile din Elveţia după decizia ţării de vineri, de la limita secretul bancar.

NZZ citează un nou studiu al Asociaţiei Bancherilor Elveţieni, care estimează că 2.900 miliarde de franci sunt administraţi "offshore" în Elveţia de către băncile elveţiene, din totalul de 5.200 miliarde franci, în care sunt incluse şi sumele provenite din Elveţia.

Din aceste sume, între 36% şi 42% - sau între 1.850 şi 2.150 miliarde franci - aparţin unor investitori privaţi, iar restul de 750-1.050 miliarde franci reprezintă fonduri offshore ale unor investitori instituţionali.

Niciun reprezentant al Asociaţiei Bancherilor Elveţieni nu a fost disponibil pentru a comenta informaţia.

Anterior, Banca Naţională a Elveţiei estima că ponderea sumelor deţinute de investitorii instituţionali era mai mare decât cea a investitorilor privaţi.

"În realitate, persoane private se află în spatele multor investitori instituţionali", a spus purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Bancherilor Elveţieni, Thomas Sutter, citat de NZZ.

Elveţia a acceptat vineri să adopte standardele internaţionale în materie de tratament al taxelor străinilor, semnalând că este gata să ajute autorităţile fiscale străine în investigaţiile legate de suspiciuni de evaziune fiscală.

După ce alte "paradisuri fiscale", între care Luxemburg, Austria, Liechtenstein şi Singapore, au făcut anunţuri similare, investitorii străini mai au puţine alternative pentru a-şi plasa banii pe care vor să-i ascundă de Fisc.

Decizia a urmat eforturilor de eliminare a paradisurile fiscale depuse de Statele Unite şi de ţările importante din Europa, care încearcă să obţină cât mai multe venituri fiscale pentru a finanţa planurile de susţinere şi de salvare. De asemenea, guvernele vor să arate votanţilor că cei bogaţi nu reuşesc să scape prin mijloace necinstite de povara crizei.

Presiunile asupra Elveţiei pentru a-şi relaxa şi mai mult secretul bancar ar putea continua însă, în condiţiile în care Franţa şi Germania vor să aibă loc schimburi de informaţii în legătură cu conturile în bănci străine, chiar şi atunci când nu există vreo suspiciune.

Standardele internaţionale care vor fi adoptate de Elveţia au fost stabilite de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi cer statelor să sprijine autorităţile fiscale ale altor ţări când există o anumită suspiciune asupra unei persoane, însă nu prevâd un schimb generalizat de informaţii.

Sursa: NewsIn