În ultimii 20 de ani, guvernul român a investit circa 163,5 milioane de dolari în proiect. Costul întregului proiect s-ar ridica la 4,335 miliarde de dolari, bani care ar putea veni de la investitorii din China, printr-un parteneriat public-privat. Irigarea s-ar putea face fără consum de electricitate, apa ajungând pe terenurile agricole prin cădere.
În plus, proiectul are şi potenţial turistic. Cinci porturi ar putea fi construite pe canal, în oraşele Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu. Turiştii ar putea călători pe calea apei de la Focşani la Bucureşti, de exemplu.
Un proiect vechi de 25 de ani
Proiectul Canalului Siret - Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare.
Tronsonul II, aferent etapei a II - a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior.
Discuţiile din prezent cu investitorii chinezi sunt deocamdată în fază incipientă, de informare asupra fezabilităţii proiectului. “Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu delegaţia oamenilor de afaceri chinezi, care au o înclinaţie deosebită pentru asemenea investiţii. Cele mai multe întrebări au vizat metoda de amortizare a investiţiei. Sunt trei ministere implicate în proiectul Canalului Siret-Bărăgan: Ministerul Transportului, al Mediului şi al Agriculturii. Avem deja o parte din cifre pe care le prezentăm investitorilor interesaţi, indiferent de unde provin ei, şi cred că vom reuşi să găsim cele mai bune soluţii”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.
El a menţionat că un proiect incipient pentru construirea acestui canal există, iar finanţarea ar putea fi asigurată şi fonduri structurale de la UE, nu numai din resurse private. “Avem o schiţă de proiect pentru realizarea infrastructurii de irigaţii atât prin metoda gravitaţională, cât şi prin pompaj, care nu necesită doar finanţare privată, ci şi din fonduri structurale”, a mai spus Botănoiu. În ultimii ani, MADR a primit mai multe oferte din Spania, Canada şi Germania pentru finalizarea acestui obiectiv, dar care nu s-au finalizat.
Proiectul este al Apelor Române
Deşi este vital pentru agricultura autohtonă, deoarece ar asigura irigarea a până la 700.000 de hectare, Canalul Siret-Bărăgan este considerat în continuare în exclusivitate o lucrare hidrotehnică, fiind finanţat de la bugetul Apelor Române, şi nu de Ministerul Agriculturii. Sumele alocate de la buget au fost derizorii, în jurul valorii de 2 milioane de euro pe an. Spre comparaţie, în 2010, statul român a achitat companiei Bechtel 11 milioane de euro pentru un singur kilometru de din autostrada Turda-Gilău.
Canalul este înscris pe lista “căilor navigabile interioare” elaborată de Ministerul Transporturilor. Proiectul prevede transportul de mărfuri pe calea apei, prin Bărăgan, între Focşani, Galaţi, Brăila şi Bucureşti. Însă în ultimii 20 de ani s-au mai construit decât 5 km din totalul de 198 preconzaţi.
Proiectat pe vremea lui Ceauşescu, în urmă cu peste 25 de ani, Canalul Siret-Bărăgan ar trebui sa aibă 57 de metri lăţime la suprafata apei şi o adâncime de 7 metri, cu un traseu de 198 kilometri, cuprins intre Acumularea Călimăneşti, de pe Siret, şi Lacul Dridu, de la nord de Bucureşti, “conectat” cu râul Ialomiţa.
În afară de navigaţia barjelor cu mărfuri, Canalul ar elimina riscul producerii de inundaţii catastrofale în Lunca Siretului. În plus, în anii cu regim normal de precipitaţii, canalul ar asigura apa pentru irigarea a 700.000 hectare de culturi agricole, iar în anii secetoşi ar asigura irigarea a 518.000 hectare. Conform calculelor specialiştilor, producţia suplimentară ar insemna, în cifre, 100 milioane euro, ceea ce ar crea şi disponibilităţi de export.
Fonduri doar pentru conservarea lucrărilor
Cu toate că principala sa menire este susţinerea agriculturii şi a transporturilor, Canalul Siret-Bărăgan rămâne un “proiect de mediu”, fiind finanţat din fondurile minsterului de profil, beneficiarul fiind Apele Române. La Mediu însă fondurile nu se alocă pe principiul că o investiţie eficientă pentru Agricultură trebuie grabită, pentru ca avantajele economice să devină accesibile cât mai repede, ci "în limita fondurilor disponibile".
În 2007 au fost alocate 10 milioane lei, cu care a fost finalizat şi pus în funcţiune un segment de 5,7 kilometri de canal. Lucrările au fost începute pe alţi 37 din cei 44,3 kilometri care, împreună cu primul segment, ar însemna finalizarea primului tronson de 50 kilometri, în zona Vrancea-Galaţi-Brăila. Din 2008 însă au fost alocate fonduri doar pentru conservare, cu toate că până-n 2013 era prevăzut ca lucrările la canal să fie bugetate cu cîte 8 milioane de lei anual. Termenul iniţial de finalizare a lucrărilor era 1995. Noul termen a devenit însă decembrie 2015, care nu mai poate fi respectat.
Pentru agricultori, tergiversarea realizării Canalului Siret-Bărăgan este mai mult decât păguboasă. Apa cu care sunt irigate acum culturile din această zonă este adusă din Dunăre, aşadar, urcată “la deal” cu 4-5 repompări ce presupun facturi mari la energie. Canalul Siret-Bărăgan ar asigura apa gravitaţional, adică aproape gratuit.
DATE TEHNICE
Lungimea canalului:198 kilometri
Repere geografice: Canalul parcurge traseul între Acumularea Călimăneşti de pe Siret (judeţul Vrancea) şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.
Lăţimea canalului la suprafaţa apei: 57 m.
Adancimea canalului: 7 m
Latimea la baza: 20 m
Viteza de curgere a apei: 1 m/s
Utilitatea proiectului:
Asigurarea apei pentru irigaţii în nordul şi centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv:
518.000 ha în anii secetoşi 700.000 ha în anii medii.
Asigurarea apei necesare pentru utilităţi industriale la un debit de 5 m/s.
Eliminarea riscului producerii inundaţiilor în Lunca Siretului.
Cale de transport naval intre Focşani, Brăila, Galaţi şi Bucureşti.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
