La sfarsitul lunii iunie, spuneati ca ati avut discutii cu “Axa, Wiener Staedtische, Allianz sau Groupama, in total cu vreo 20 de firme”, dar ca acestea nu v-au convins sa vindeti. Ce anume v-a determinat pana la urma sa renuntati la 30% din pachetul detinut la Asirom?
Este adevarat ca am negociat cu mai multe grupuri, printre care Fondiaria, AXA, Wiener Staedtische. Interesul Wiener Staedtische de pastrare a numelui de Asirom si de dezvoltare a societatii, astfel incat sa ajunga cea mai importanta companie din Europa Centrala si de Est, au reprezentat argumentele forte care m-au determinat sa inchei tranzactia cu acest grup. In plus, austriecii au promis investitii importante in capitalizarea Asirom. Toate acestea m-au convins sa vand. Si a mai fost ceva - cu ceilalti investitori am avut surpriza ca astazi discutam ceva si peste o saptamana spuneau altceva.
Boris Schneider va fi reconfirmat in functia de director general?
Nu stiu. Eu nu le-am pus nici o conditie in acest sens.
Totusi, dl Schneider, inainte de a veni la Asirom, a lucrat pentru Wiener Staedtische?
Nu mi-am pus niciodata problema in acest mod. Boris Schneider are o experienta bogata in asigurari si a fost una dintre solutiile propuse in 2005 pentru preluarea postului de director general al Asirom. Nu m-am gandit atunci ca, peste doi ani, Wiener Staedtische va cumpara actiuni Asirom.
Asirom se afla intr-un proces de restructurare.
Procesul va continua la nivel central, apoi la nivel de sucursale. Trebuie sa lucram foarte mult pe scaderea cheltuielilor de administrare a asigurarilor. In 2006 s-au facut pasi importanti in acest sens si speram ca anul acesta sa se reuseasca si mai mult.
Care sunt tintele principale pe termen scurt pentru Asirom?
In primul rand, transformarea liniei de asigurari RCA din pierdere neta in profit. Nu spun profit foarte mare, ci doar profit. Apoi, trebuie pus accent foarte mare si pe alte tipuri de asigurari generale. Totodata, speram sa obtinem o cota importanta pe segmentul asigurarilor de viata. Exista interes si pentru piata fondurilor de pensii private. Asirom are o companie care a fost special achizitionata pentru aceasta activitate - Asirom Concordia.
Veti renunta si la restul detinerii de la Asirom?
Exista aceasta propunere din partea Wiener Staedtische, ca, dupa o anumita perioada de timp, care se va determina de comun acord, sa se produca un exit din partea mea. Daca pretul sau conditiile de exit vor fi bune pentru mine, probabil ca voi iesi. Nu sunt un specialist in asigurari, pentru mine Asirom este o afacere. Cand am intrat in actionariatul Asirom, a fost o decizie de investitie si nu o dorinta de a deveni un specialist in asigurari.
Aveti in continuare putere de decizie?
Voi avea putere de decizie la Asirom. Asa am convenit cu Wiener Staedtische, ca deciziile importante sa le luam impreuna.
Avand in vedere ca dl Constantin Toma, presedintele Omniasig, este reprezentatul Vienna Insurance Group - noul brand al Wiener Staeditsche - in Romania, exista posibilitatea ca acesta sa preia conducerea Asirom?
Eu cred ca nu. Nu cred ca as imbratisa o astfel de idee. Boris Schneider a facut o treaba deosebita, foarte buna la Asirom si nu vad de ce nu ar ramane in continuare. El a venit in conditii destul de delicate la companie. Si cand spun delicate ma refer nu doar la Asirom, ci la toata piata de asigurari care, in ultimii ani, a inregistrat pierderi. Asirom a reusit totusi, in aceste conditii vitrege, chiar inainte de aderare, sa obtina un profit, nu spectaculos, dar totusi profit.
Ce cifra de afaceri a avut Interagro in 2006?
Aproape 700 milioane de euro. Anul acesta speram sa ne apropiem de 900 milioane - 1 miliard de euro. Aceasta era dorinta mea, in conditiile in care combinatele chimice ar fi produs.
Spuneati ca doriti sa unificati companiile Viromet, Donawchem si Azochim si ca intentionati sa listati pe bursa societatea rezultata in urma acestui proces. In ce stadiu va aflati cu acest proiect?
Viromet, Donawchem si Amoco activeaza in industria chimica si, din pacate, facem fata cu mari dificultati nebuniei din Romania cu privire la politica energetica. Anexa la tratatul de aderare spune ca ar fi trebuit sa ajungem cu pretul la gaze la 175 de dolari pentru mia de metri cubi, in luna iulie 2007. Prin niste escrocherii la nivel de stat, Romania a ajuns sa depaseasca cu mult acest grafic. Astazi, pretul este peste 210 dolari. Din octombrie anul trecut, autoritatile au uitat de termenul “dolari” si au calculat pretul in lei. Toata lumea asta, inclusiv Uniunea Europeana, cumpara gazul de la rusi in dolari si nu in alta moneda. Romania a stabilit un pret in lei, probabil beneficiind de informatii ca leul se va intari si va deveni ditamai animalul feroce fata de dolar si euro, la un curs de 28.000 lei pentru un dolar.
Astazi, dolarul este cotat cu mare greutate la 23.000 lei. Atunci, diferenta asta de curs se rasfrange asupra noastra. Pretul la gaz, stabilit in lei astazi, este de 470 lei pe mia de metri cubi, fara transport si alte taxe, care fac peste 210 USD. Tot ce incasam noi, din productia pe care o realizam cu ajutorul acestui gaz scump, incasam in dolari. Noi nu putem vinde dolarii cu 28.000 de lei unul, ci cu 22.000-22.600 lei. Deci, inca o pierdere. Costurile de productie sunt ridicate, astfel incat este aproape imposibil sa mai mergem cu fabricile, pretul gazului este enorm, incasam mult mai putini lei, nu avem nici un fel de beneficiu, nici un fel de ajutor, pentru ca aducem o contributie importanta la balanta valutara a tarii. Pentru ca, anul trecut, industria chimica a fost al treilea mare aducator de valuta. Nu avem nici un fel de beneficiu. Numai pierderi.
Si cu proiectul de unificare cum ramane atunci?
Acest proiect poate merge inainte doar daca societatile respective functioneaza. Viromet-ul este oprit din luna februarie si nu sunt perspective sa-i dam drumul. Facem eforturi sa platim salariile oamenilor, pe alte procese secundare de productie. Combinatul de la Bacau este oprit din punct de vedere tehnic si, daca nu se face ceva cu pretul gazului, probabil ca nu ii vom da drumul. Turnu Magurele merge pentru ca are o gama mai larga de produse. Fabricam acolo ingrasaminte lichide, produs care se cauta pe piata externa, dar probabil ca, in momentul in care piata va scadea sau se va satura, vom opri si acest combinat. Si atunci nu vom mai produce in aceasta industrie. Ne vom ocupa de imobiliare, de cumparari de terenuri si constructii.
Cat din cifra de afaceri a Interagro reprezinta activitatea din industria chimica?
Peste 60-70%. Daca fabricile ar merge, am avea incasari lunare de peste 45 milioane de dolari pe luna. Dar, in conditiile actuale, incasam 17-18 milioane de dolari.
Mai este rentabil sa faci agricultura in Romania? Cum merg afacerile din agricultura?
Foarte prost, iar actiunile celor din teritoriu, ma refer aici la Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare, sunt dezamagitoare.
Ce suprafata aveti in exploatare?
In jur de 48.000-50.000 de hectare, din care peste 27.000 de hectare le avem asigurate cu instalatii de irigare. Din pacate, datorita faptului ca nu ni s-a dat apa de la sursa primara, de la statiile de pompare din Dunare, nu am putut iriga mai mult de 5.000 de hectare. Desi se cunostea din ianuarie-februarie ca este un deficit mare de apa, nici acum canalele nu sunt umplute cu apa.
Ce culturi aveti acolo si ce pierderi estimati ca veti avea?
Pierderile sunt enorme. De la 100% la 60-70-80%. La grau, pierderea se apropie de 75-80%.
Cat teren agricol ati avut cultivat cu grau?
Aproape 21.000 de hectare. Avem porumb foarte mult, dar care nu a putut fi irigat, si floarea-soarelui.
Veti renunta la afacerile din agricultura?
Este foarte greu sa spui ca nu mai continui. Sunt investitii de zeci de milioane de euro - tractoare, combine, sisteme de irigatii. Ar trebui sa gasesti un beneficiar, pe cineva care doreste sa cumpere, dar este foarte greu dupa un an ca acesta. In sistemele de irigatii am investit, din bani proprii, peste 12 milioane de euro. Sunt sute de sisteme de imprastiere a apei pe sol in Teleorman, care stau nemiscate.
Interagro
- Infiintata in anul 1994
- Principalele domenii de activitate sunt cultura cerealelor si a plantelor tehnice si comertul exterior, respectiv exportul de ingrasaminte chimice pentru agricultura
- Cifra de afaceri in 2006 - aproape 700 milioane de euro
Ioan Niculae
- 53 de ani, casatorit, doi copii
- In 1990 a infiintat compania Interaction, firma-mama a grupului Interagro
- Pana in anul 1990 - economist in cadrul unui serviciu de export ingrasaminte chimice, Intreprinderea de Comert Exterior Chimica
“Este adevarat ca am negociat cu mai multe grupuri, printre care Fondiaria, AXA, Wiener Staedtische. Interesul de pastrare a numelui de Asirom si de dezvoltare a societatii, astfel incat sa ajunga cea mai importanta companie din ECE, au reprezentat argumentele forte care m-au determinat sa inchei tranzactia cu grupul austriac. Ioan Niculae, presedintele Interagroc
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
