Ce inseamna azi Termoelectrica?
Prea putin, comparativ cu acum sapte ani. In 2000, Termoelectrica insemna 50-55% din piata de producere a energiei electrice. Astazi, acoperim doar 2,6% din piata. Cifrele vorbesc de la sine.
Ce portofoliu de active mai detine astazi compania, avand in vedere restructurarile si reorganizarile de care amintiti?
Centralele din portofoliu sunt foarte vechi, au undeva la 30 de ani de functionare. Pe ele, multi dintre specialistii actuali au invatat meserie, cum se spune. Sunt centrale vechi, cu costuri de productie extrem de mari si pentru care, practic, orice solutie de retehnologizare este mult prea scumpa pentru a fi considerata rentabila. In acelasi timp insa, sunt centrale de care sistemul are nevoie, iar aceasta explica de ce nu sunt inchise pur si simplu, conform principiilor economiei de piata.
Ce sanse aveti, in aceste conditii, sa functionati fara pierderi?
Foarte mici, pentru ca centralele, practic, nu au acces la piata, din cauza costurilor mari. Pentru mine este mai rentabil sa stau, sa nu produc si sa intervin in piata reglementata doar atunci cand imi cere Dispecerul energetic national (din cadrul operatorului de transport Transelectrica). Produc putin, cat sa-mi acopar cheltuielile cu combustibilul si cu salariile si sa nu intru in pierdere.
Atunci, sunt sanse mari ca Termoelectrica sa dispara.
Din fericire, inca putem evita acest deznodamant.
Sunteti sigur de asta?
Cand s-a demarat privatizarea distributiilor de energie, am considerat decizia o greseala de strategie. Azi, imi dau seama ca nu a fost asa si ca Termoelectrica poate profita din plin de aceasta conjunctura. Explicatia este foarte simpla. Presiunea consumatorilor asupra investitorilor privati din sectorul de distributie ii forteaza pe acestia sa caute surse noi si ieftine de electricitate, pe care, daca nu le gasesc, sunt obligati sa le creeze singuri. Cauta aici in tara, iar daca nu gasesc teren propice, se pot indrepta spre alte piete. Aceasta situatie este in favoarea Termoelectrica si pe aceasta idee se bazeaza si strategia noastra viitoare.
Concret, despre ce este vorba?
Concret, Termoelectrica poate renaste din propria cenusa. Avem patru centrale - Galati, Braila, Doicesti si Borzesti - care au sanse sa revina in piata de producere, ca si competitori puternici, folosind investitia privata.
Termoelectrica nu are bani sa sustina proiectele si nici nu poate apela la actionarul majoritar, statul, pentru ca acest lucru ar fi considerat ajutor de stat. Strategia noastra nu prevede insa vanzarea termocentralelor, pentru ca nu le-ar cumpara nimeni. Am risca sa ajungem in situatia centralei de la Oradea, pe care nu a vrut-o nimeni si este vanduta astazi pe bucati.
Noi ne-am gandit asa: nu scoatem la vanzare companii, scoatem la vanzare proiectele. Le spunem investitorilor: “Uitati, asta este centrala, veniti si implicati-va in proiect. Termoelectrica va pune la dispozitie facilitatile de care dispune: o statie de transformare, calea de transport a combustibilului, terenul”. In schimbul acestor facilitati, Termoelectrica urmeaza sa devina actionar minoritar la compania de proiect care va derula investitia.
Unde e avantajul, in conditiile in care din proprietar deveniti actionar, si inca unul minoritar, a carui participatie ar putea fi de 5%, de exemplu?
Cred ca este mai avantajos sa fii actionar minoritar la patru centrale cu profit, decat proprietar la tot atatea centrale cu pierderi. Aceasta strategie se aplica centralelor de la Galati, Doicesti, Borzesti si Braila.
Cat de sigura este, insa, promisiunea de investitie de aceasta data, ca de multi ani se listeaza proiecte frumoase in acest domeniu?
Este sigura. Avem deja oferte angajante la toate cele patru centrale. Si-au exprimat interesul companii mari de talia E.On., ENEL, CEZ, Electrabel, AES - SUA, Gaz de France sau EdF. Si sunt interesati, nu pentru ca nu au ce face cu banii, ci pentru ca sunt companii “profit oriented”. Suntem deja in faza finala si intr-o luna sau cel mai tarziu la sfarsitul acestui trimestru vom avea lista cu punctajele finale ale celor interesati. Cu sau fara noi, companiile care au luat distributii de energie in Romania vor cauta si vor obtine energie mai ieftina. Chiar daca asta inseamna sa-si construiasca propriile unitati. E.On detine centrale in Ungaria, ENEL construieste in Bulgaria, CEZ are proiecte in Ungaria si in Serbia, de ce sa nu aleaga Romania.
La cat s-ar ridica investitiile la cele patru centrale?
Plecand de la intentiile anuntate, in ceea ce priveste noile grupuri ar putea fi vorba de un total de circa doua miliarde euro. Strategia avansata de noi prevede asigurarea de catre compania de proiect a unei finantari de 30%, diferenta urmand a fi atrasa apoi din credite bancare. Aportul direct al investitorilor straini la cele patru proiecte ar fi undeva la vreo 600 mil. euro.
Intr-un scenariu optimist, care este orizontul de timp in care cele patru proiecte ar fi finalizate?
Patru-cinci ani, cu conditia ca lucrurile sa mearga repede. Asta inseamna sa punem pe picioare companiile de proiect anul acesta, cel tarziu la inceputul anului viitor.
In scenariul pesimist ca aceste proiecte nu vor fi puse in practica, ce se va intampla cu cele patru centrale ale Termoelectrica?
Vor disparea. La costurile de productie actuale, aceste centrale nu au cum sa reziste pe piata de energie. 2006 si 2007 au fost primii ani cu un mic profit, care insa a fost inghitit de datoriile uriase pe care le‑am mostenit de la vechea structura a Termoelectrica. Veniturile noastre in 2007 s-au cifrat undeva la 800 milioane de lei, iar profitul - undeva la zece milioane de lei. Eu ma bucur insa ca am reusit sa ne acoperim costurile si nu mai incheiem anul cu pierderi.
La cat se ridica pierderile declarate “istorice” ale Termoelectrica?
Cred ca este vorba de vreo 400 milioane de lei, deci undeva la 100 milioane de euro.
Protectia mediului a devenit o problema pentru industria autohtona din acest an. Cum vedeti rezolvarea acestei probleme la Termoelectrica?
Problemele de mediu sunt a treia mare problema curenta, sa spunem asa. Primele doua preocupari ale noastre sunt legate de atragerea capitalului privat si demararea proiectelor la cele patru centrale si acoperirea integrala a costurilor, pentru a nu mai inregistra pierderi.
Principalele unitati care au mari sanse sa creeze probleme in urmatorii trei-patru ani, daca nu rezolvam chestiunile legate de mediu, sunt Deva si Paroseni. Sunt doua unitati de producere a energiei electrice care nu pot fi inchise, pe de o parte, pentru ca in ele s-au investit bani in retehnologizare, iar pe de alta parte, pentru ca inchiderea lor ar echivala cu moartea Vaii Jiului, deci aparitia unei probleme sociale extrem de serioase.
De ce nu incercati sa atrageti investitori si aici, daca tot exista in piata un curent pentru achizitii in zona de producere?
Pentru ca aici nu functioneaza acelasi principiu ca la Doicesti sau Borzesti, construiesti ceva nou care produce mai ieftin, deci mai profitabil. La Deva si Paroseni, aducerea instalatiilor la standardele de mediu impuse inseamna investitii care elimina riscul de a fi sanctionat de Uniunea Europeana, investitii prin care eviti inchiderea, nicidecum investitii care aduc o reducere a costurilor. Pe scurt, astfel de investitii nu aduc profit, de aceea nu exista interes din partea investitorilor, ca la centralele celelalte.
CV
- casatorit, doi copii
- 1976-1978: inginer Ministerul Apararii Nationale
- 1982-1985: Romelectro, responsabil de marketing
- 1985-1986: director Ministerul Comertului Exterior
- 1986-1990: consilier comercial Ambasada Romaniei la Teheran
- 1992-1994: director general, Ministerul Industriei
- 1994-1996: director trading RENEL
- 1999-2000: director general CONEL
- 2000-2002: director general Termoelectrica
- 2003-2007: director dezvoltare Romelectro
- 2007-prezent: director general Termoelectrica
Termoelectrica Energie electrica
Profil
Termoelectrica s-a constituit ca societate de sine statatoare in anul 2000, prin desprinderea tuturor termocentralelor pe baza de carbune si hidrocarburi din fosta companie de electricitate CONEL. La acel moment detinea in piata de electricitate o pondere de 55%. In anii urmatori, cota de piata s-a diminuat, ca efect al reorganizarilor decise prin strategia nationala in sectorul energetic.
Perspective
Proiecte brownfield la patru centrale din subordine. Insumate, proiectele reprezinta investitii de peste doua miliarde euro, ce ar urma sa fie derulate in urmatorii trei-patru ani.
Atragerea de dezvoltatori de proiecte pentru alinierea termocentralelor Deva si Paroseni la normele de mediu impuse de standardele europene.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
