Patrick Honohan a precizat că acestea sunt doar estimările sale, decizia finală asupra împrumututui extern fiind treaba Guvernului, dar că, cel mai probabil, o asemenea decizie va fi luată. Declaraţia sa a fost făcută în contextul în care au loc discuţii între reprezentanţi ai sistemului financiar şi reprezentanţii FMI pe marginea unui plan de salvare a băncilor irlandeze. În ciuda vizitei celor de la FMI, guvernul de la Dublin îşi menţine poziţia, de a nu cere sprijin financiar din afară.
Guvernatorul Băncii Centrale a spus că, prin acordul de împrumut, cei de la FMI şi UE nu vor cere lucruri care să modifice substanţial programul de austeritate anunţat de Guvernul de la Dublin. Acesta a anunţat economii bugetare de 15 miliarde de euro în următorii patru ani.
Brian Lenihan, ministrul de finanţe al Irlandei, a încercat să tempereze avântul celor care văd iminent bailoutul ţării, spunând că singurul sector care are nevoie de ajutor este cel bancar.
Potrivit presei irlandeze, băncile ar avea nevoie de 50 de miliarde de euro pentru a supravieţui, dar pierderile lor cresc de la lună la lună. Alte estimări, mai pesimiste, vorbesc despre un bailout de 90 de miliarde de euro.
Dacă un împrumut extern va fi luat însă în numele guvernului, atunci Irlanda ar putea fi nevoită să schimbe câteva lucruri în plan fiscal. Ministrul de finanţe francez Christine Lagarde declara că cel puţin taxa corporate - aflată la nivelul scăzut de 12,5% - trebuie să crească, dacă Irlanda primeşte asistenţă financiară, după cum notează Reuters. Ţările europene cu un nivel al taxelor mai ridicat, cum este cazul Franţei, Germaniei sau Marii Britanii, văd această taxă ca pe o formă de competiţie neloială.
