Guvernatorul BNR a argumentat că accesarea fondurilor europene reprezintă problema principală a României pentru că "sintetizează o serie întreagă de disfuncţionalităţi". "Aceşti bani nu ne sunt daţi, ei trebuie accesaţi, nu sunt paraşutaţi. Accesarea acestor bani de multe ori ajunge la paradoxuri, adică zonele cele mai nevoiaşe pot să acceseze cu mult mai multă dificultate asemenea surse pentru că accesarea lor înseamnă calificare, nu sărărcie", a explicat Isărescu.

El a amintit că România a avut dreptul la fonduri de 2 miliarde euro în 2007, din care a reuşit să atragă doar 440 milioane euro, respectiv 21% din suma pusă la dispoziţie de Uniunea Europeană şi numai pe un singur domeniu am accesat toţi bani - la fondul european pentru pescuit. "La fondurile totale pentru agricultură şi dezvoltare rurală, gradul de accesare a fost de numai 3%. Fondurile de dezvoltare regională, deşi au mers cam cu 30%, iar fondul social cu 31%, arată un grad de accesare relativ scăzut", a precizat Isărescu.

La un an de la aderarea la Uniunea Europeană, la noi gradul de acesare e de 21-22% din care 32% fonduri structurale şi de coeziune şi numai 3% fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală, "în timp ce în anul de aderare în Cehia a fost de 41%, Polonia 42%, Slovacia 41%, Ungaria 42%, deci aproximativ dublu", a observat guvernatorul băncii centrale.

"Accesul la fondurile structurale nu e unul facil, nu e o organizaţie nebirocratică, "dar combinaţia dintre birocraţia noastră şi a lor ne poate fi fatală", a mai spus Isărescu şi a atras atenţia că celelalte ţări au reuşit să atragă de la UE mai mult decât au plătit la bugetul comunitar.

"Excepţie face România, unde din cauza gradului scăzut de acces am fost contributori neţi, la noi raportul fiind de - 0,36, în vreme ce la celelalte ţări e între 0,18- 0,38", a explicat Isărescu.

Pentru 2007, România a avut dreptul să acceseze fonduri europene de 2 miliarde euro (1,7% din PUB), iar în 2008 va avea dreptul la 2,9 milioane euro (2,2% din PIB-ul estimat), în 2009 la 4 miliarde euro (2,5% din PIB), în 2010 – 4,3 miliarde euro (2,5% din PIB), în 2011 - 4,5 milioane euro (2,4% din PIB).

"Vă reamintesc că un deficit bugetar care e discutabil se situează undeva într-o ţară care vrea să îmbine convergenţa reală cu cea nominală undeva între 1-2% din PIB, rămânând ca cifra de 3% deficit din PIB să fie atinsă în momentul de slăbire a activităţii economice, deci politica fiscală să nu fie tot ciclică, ci anticiclică", a adăugat guvernatorul BNR.

"Cifrele arată că există şi o potenţială soluţie la problema deficitului bugetar, care nu e una simplă. Sinteza la nivel macroeconomic nu e atinsă pentru că doreşte un guvern sau altul, ci pentru că acel guvern poate să asigure la nivel microeconomic ca fondurile respective să îmbine perfect mărimea deficitului bugetar şi politica fiscală. Contribuţiile nu sunt nici ele mici, se plimbă de la 1,2% din PIB în 2007, înseamnă 1 miliard euro contribuţie la bugetul comunitar, şi ajung la 1,3 miliarde euro, adică 0,7% din PIB în 2011. Dacă procesul de accesare nu se va îmbunătăţi radical, România va rămâne în poziţia de a fi o ţară sărac dezvoltată, contribuabil net la bugetul european", a avertizat Isărescu.

Sursa: NewsIn