Isărescu: Aurul României a fost evacuat la Moscova în 1916, de unde nu s-a întors nici după 100 de ani

În 1916-1917, aurul României a fost evacuat la Moscova, „de unde nu s-a mai întors nici după 100 de ani”, argumentează Isărescu în publicaţia oficială a simpozionului. Dar în anul 1944 „tot aurul românesc a fost readus în ţară, alături de încă trei tone de aur polonez”, a declarat Gheorghe Birău, preşedintele Agenţiei Argeş a Băncii Naţionale a României, pentru ZF. Peste 200 de tone de aur au fost îngropate atunci la Tismana.

În 1947, la doi ani după terminarea celui De-al Doilea Război Mondial, aurul a fost dezgropat şi dus la Bucureşti, în Tezaurul Băncii Naţionale a României. Conform datelor prezente în lucrarea tipărită cu ocazia inaugurării Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana, din anul 1947, rezerva de aur a României s-a diminuat considerabil în fiecare an, ajungând de la 229,1 tone de aur în stocul total (stocul din străinătate şi cel din ţară, cumulate) la 45,8 tone de aur în anul 1955.

„Aurul a fost folosit pentru a plăti datoriile care i-au fost atribuite României ca urmare a pierderii Războiului. Am fost declaraţi ţară perdantă, aşa că rezerva naţională de aur a fost folosită pentru a tăia din datorii.”, a mai spus Gheorghe Birău.

„A fost nevoie de un efort deosebit de explorare şi scoatere la lumină a documentelor din arhiva B.N.R. (...)”, a declarat Mugur Isărescu în publicaţia „Odiseea aurului BNR. Tismana 1944-1947”.

„Aurul nu mai este îngropat. El a fost în peşteră cândva, dar acum este în Tezaurul Băncii Naţionale a României.”, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru ZF.