Isărescu avertizează că majorările salariale peste sporul de productivitate pot deprecia leul

"Ţara e pusă în faţa unei opţiuni. Poate că unii doresc să crească salariile nominale în lei, şi atunci ei trebuie să se aştepte că odată ce solicită acest lucru creează premisele unei deprecieri de durată a leului. Ele nu pot să coexiste, cu consecinţele de rigoare. Vor creşte preţurile produselor de import şi se ridică problema dacă ne putem permite acest lucru", a spus Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Guvernatorul a explicat că productivitatea muncii a crescut în mod constant cu două cifre începând din 2000 şi, până în 2004, a depăşit ca ritm majorările salariale, ceea ce a dus la sporuri de productivitate care au susţinut mai apoi aprecierea leului.

"Este adevărat că dacă luăm anul 2000 ca an de bază şi până în prezent productivitatea muncii a crescut mai rapid decât creşterile salariale", a spus Isărescu, care a admis că argumentul adus de sindicate - că productivitatea a crescut - este real.

Totuşi, sporul de productivitate "s-a format în timp, iar în ultimi doi ani tinde să erodeze şi, mai mult, să se inverseze. Cu alte cuvinte, baza nu numai a aprecierii nominale a leului, dar şi baza aprecierii reale a leului încep să dispară", a adăugat guvernatorul.

Salariul mediu net a crescut cu 15,2% în intervalul decembrie 2006-decembrie 2007 până la 1.266 lei (359 euro), în timp ce productivitatea muncii - calculată doar pentru sectorul industrial - a avansat într-un ritm mai temperat, de 10,3% în primele zece luni ale anului trecut.

Mesajul BNR: Să nu trimitem în salarii tot câştigul de productivitate

România are, însă, potrivit guvernatorului, şi o altă opţiune, pe care bancherii centrali o favorizează, pentru că îi ajută în lupta cu inflaţia, este mai sănătoasă şi "dă o perspectivă mai clară României în direcţia euro".

"Opţiunea este să păstrăm un decalaj pozitiv între evoluţia productivităţii şi evoluţia veniturilor. Să revenim la comportamente mai sănătoase - să nu trimitem în salarii tot câştigul de productivitate", a arătat Isărescu.

Guvernatorul a ţinut să precizeze că banca centrală cere aceste lucruri pentru că urmăreşte să-şi atingă ţinta de inflaţie şi vrea să atenueze factorii inflaţionişi, de oriunde ar veni ei. "Să nu creadă cineva că vom ieşi să spunem: Fugiţi, că a luat-o inflaţia în sus!. Niciodată nu o să facem acest lucru. Ne vom bate pentru ţinta pe care am stabilit-o", a menţionat Isărescu.

"Am citit diverse comentarii privind recenta decizie a BNR - că ne-am fi uitat la altcineva, că am vrut să surprindem - dar unul din factorii pe care i-am analizat cu mare atenţie e această deteriorare a anticipaţiilor inflaţioniste, pe care trebuie să o combatem şi să readucem încrederea în evoluţia preţurilor", a spus Isărescu, care a adus acelaşi argument şi în cerinţa unei politici fiscale prudente şi a evitării pomenilor salariale într-un an electoral.

"Riscurile principale legate de readucerea inflaţiei pe o traiectorie descendentă sunt majorările salariale peste productivitatea muncii, care mi se pare acum lucrul cel mai delicat. Aici e uşor să creezi anticipaţii, mai ales într-un an electoral. Dar acesta este rolul băncii centrale", a explicat Isărescu.

"Apoi avem o execuţie bugetară. Anticipaţiile inflaţioniste se pot deteriora - lupta politică poate crea acest lucru. Care este rolul opoziţiei? Să spună că Guvernul eşuează. Noi suntem neutri politic", a mai spus guvernatorul.

Sursa: NewsIn