“De la inceputul anului, coroana ceha, forintul, zlotul si leul s-au depreciat semnificativ fata de euro”, a spus Isarescu. “Au avut loc mai multe consultari intre bancile centrale care intretin cursuri flexibile in regiune - Cehia, Polonia, Ungaria si Romania. (...) Bancile centrale au cazut de acord ca trebuie sa atenueze miscarile distructive de curs. BNR este dispusa sa actioneze pentru a preveni deprecieri distructive ale monedei nationale”, a afirmat guvernatorul BNR. Discursul lui Isarescu este coordonat cu cel al bancilor centrale din regiune.
Zdenek Tuma, guvernatorul bancii centrale a Cehiei, vorbeste despre o devalorizare accentuata a coroanei cehe si a altor monede din Europa Centrala si de Est, care este exagerata si nu reflecta realitatea economiei, iar banci centrale din regiune au convenit sa emita comentarii coordonate in aceasta problema.
Potrivit acestuia, deprecierea coroanei ar putea inversa ciclul dobanzilor din Cehia, transmite Reuters.
Bancile centrale din Polonia si Ungaria considera, totodata, ca evolutia monedelor din regiune nu tine seama de fundamentele economice, iar pietele ar trebui sa faca diferenta intre situatiile existente in anumite tari, a mai spus Tuma, potrivit Mediafax.
Guvernatorul BNR a mai spus ca actualul nivel de curs este sustenabil, ceea ce inseamna ca nu vede posibila o corectie suplimentara. Pe de alta parte, el a admis ca in fiecare dintre cele patru tari mentionate exista praguri critice de curs valutar care, odata depasite, ar putea determina populatia, mai ales cea care economiseste, sa-si piarda increderea in monedele respective.
De la inceputul acestui an, leul s-a depreciat cu 7,48% in fata euro, luand in calcul cursul de referinta anuntat de BNR in ultima sedinta a anului trecut, de 3,9852 lei/euro. BNR a anuntat ieri un curs de referinta de 4,2833 lei/euro. Zlotul s-a devalorizat cu aproximativ 12,5%, forintul, intr-un ritm asemanator. In schimb, coroana ceha s-a depreciat cu aproape 7% procente.Isarescu a precizat ca, spre deosebire de situatia altor state din regiune, Romania detine un avantaj prin nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii si dobanda de politica monetara, acum de 10%.
Perioada actuala este departe de a fi una obisnuita, potrivit lui Isarescu, avand in vedere scaderea intermedierii si finantarea mai dificila, a adaugat el. In aceste conditii, o anumita ajustare a cursului de schimb este necesara, atata vreme cat se desfasoara in limite rezonabile. Deprecierea leului din luna decembrie s-a bazat pe miscari exagerate ale pietei si pe “profetiile dealerilor”, fiind lipsite de fundamentele economice, a spus ieri seful bancii centrale. Toate strategiile posibile au fost aplicate de bancile centrale din ECE, in replica la deprecierea masiva a monedelor, in functie de specificul local. “Sustinerea cursului este necesara, pentru ca o depreciere masiva are un impact mult mai rapid in comparatie cu masurile de politica monetara”, a spus economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, care este de parere ca abordarea BNR a fost una dintre cele mai bune din regiune. Banca Nationala a Romaniei spune ca nu tinteste un nivel de curs, dar nici nu il ignora, iar dealerii de pe piata cred ca raportul leu/euro a fost sustinut de banca nationala prin interventii indirecte.
“O depreciere rapida poate fi fatala pentru o economie. Totusi, acum este o exuberanta irationala, oamenii au devenit atat de negativisti referitor la regiunea ECE, incat (sentimentul - n.red.) nu poate merge mai departe, a declarat Bartosz Pawlowski, analist al Toronto Dominion, intr un interviu acordat FT.com. Comentariul confirma analiza Goldman Sachs, aceasta declarand ca si-a marcat profitul pe monedele emergente, pe care le considera subevaluate de un val speculativ. Referitor la politica monetara, Pawlowski a constatat ca bancile centrale agresive sunt recompensate si a dat ca exemplu Turcia si Africa de Sud.
Cea mai dura strategie valutara a unei banci centrale este ancora de curs - fie asumata, fie obligatorie. Consiliul monetar impus Bulgariei in 1997 se dovedeste o ancora de stabilitate, spun oficialii de la sud de Dunare.
Cu o singura conditie - economia sa ramana pe crestere. Bulgaria are rezerve valutare de 15 mld. euro, cu care spera sa poata sustine cursul valutar, insa fundamentele stabilitatii financiare au venit dupa ani buni cu deficit bugetar zero.
Cu totul altfel stau lucrurile in statele baltice, unde incercarea de a mentine monedele apreciate in contextul recesiunii a dus la scaderea brutala a rezervelor valutare si preseaza acum pe o corectie in jos la nivelul salariilor si al preturilor. Totusi, bancile centrale din Letonia, Lituania si Estonia spun ca vor apara nivelurile de curs cu orice pret, chiar in perspectiva unor recesiuni estimate intre 5% si 10%. Motivul? Expunerea de 80% din PIB pe creditele imobiliare in valuta.
Polonia a permis initial o depreciere accelerata. La sfarsitul anului trecut, zlotul si leul se aflau intr-o paritate relativa de 1 la 1. In mai putin de doua luni, cursul zlotului a ajuns la 4,92 unitati pe euro, ceea ce a determinat banca centrala sa anunte explicit ca nu va depasi pragul de 5. Ulterior, zlotul a reintrat pe un usor trend de apreciere, insa oficialii bancii centrale si-au atras critici din partea comisarului pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia, care a spus ca unele declaratiile publice oficiale nu fac decat sa agraveze problemele.
Ungaria a incercat sa isi apere nivelul de curs printr-o majorare a dobanzii-cheie pana la un nivel maxim de 11,5%. Totusi, presiunea pe lichiditate a facut banca centrala sa reduca dobanda in patru valuri succesive, pana la 9,5%, aducand cea mai mare depreciere istorica pentru forint. In sedinta de ieri, institutia a decis sa pastreze acest nivel.
O politica total opusa a adoptat-o Cehia, care, cu dobanda de 1,75% pentru coroana, se afla chiar sub nivelul Bancii Centrale Europene. Specifica Cehiei este ponderea mare a exporturilor in PIB, iar acestea sunt, teoretic, stimulate de deprecierea monedei. In practica, exporturile si-au mentinut trendul de scadere moderata, insa deprecierea coroanei a ramas in media regiunii, fara eforturi valutare din partea bancii centrale.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
