"Suma imprumutului este de 11,4 miliarde dst (drepturi speciale de tragere)", a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale, explicand ca suma se calculeaza la cursul din ziua respectiva.
La aranjamentul format din imprumuturi de la FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare s-ar putea adauga si un fond de la BEI.
"Daca am considera doar aranjamentul public, bani care intra in institutiile publice, este vorba de imprumuturi de 18,95 miliarde euro. Daca adaugam si posibilele imprumuturi pentru sectorul privat, nu pentru balanta de plati, se ajunge la 19,95 mld. Euro. Se poate adauga si aranjamentul de la BEI, care nu a conditionat insa acordarea imprumuturilor de acest aranjament. Este vorba de 1,5 mld. euro pe an. In total, cu tot cu BEI, sumele depasesc, pe doi ani, 20 de miliarde de euro", a precizat Isarescu.
Sumele pentru 2009 ajung la 11,8 miliarde euro, daca se includ si imprumuturile acordate de BERD pentru sectorul bancar. Pentru 2010 angajamentele de imprumut ajung la 7,1 mld, iar pentru 2011 la 1,05 mld. euro, excluzand sumele de la BEI.
De asemenea Isarescu a avertizat ca investitiile straine directe in 2009 se vor injumatati la circa 4,5 mld. euro, iar fluxurile din balanta de plati tind sa devina negative.
In opinia guvernatorului descresterea intrarilor de capital se poate rezolva pe doua cai: printr-o ajustare a unei economii care s-a obisnuit cu intrari mari de capitaluri private, dar o asemenea ajustare este extrem de mare şi nicio economie nu se poate ajusta la acest nivel. Solutia ar putea veni prin intrari noi de capital. Varianta a doua ar consta in ajustarea economiei si a balantei de plati, asta ducând la o reducere a deficitului la 8 - 9% din PIB.
"Acordul incheiat are ca scop realizarea unui echilibru intre ajustare si finantare si realizarea unei ajustari controlate, care sa afecteze mai putin păturile sarace, sa mentina solidaritatea sociala si sa faca o impartire a poverii acestei ajustari", spune Isarescu.
Un alt scop al imprumutului tine de costurile sociale. Fără o finanţare externă Romania ar fi trebuit sa suporte costuri sociale mult mai mari.
"Experienta trecuta arata ca un acord cu FMI este legat de costuri sociale. Fara o finantare externa costurile sociale sunt mult mai mari.Odata cu incheierea acordului costurile sunt mai mici si pot fi distribuite controlat prin politici pe categorii sociale. Costurile atasate acestui pachet de imprumuturi sunt mult mai mici decat oricare alta forma de finantare", spune guvernatorul BNR.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
