El a precizat că împrumutul ar putea fi contractat "cu o eşalonare mai mare de timp, de 1-2 ani", şi ar putea fi mai mare decât ar avea nevoie România, luând în calcul decalajul de finanţare din sectorul privat.
"Rezervorul intrărilor de capital, pe care România s-a bazat mulţi ani, s-a diminuat la nivel mondial. În cazul României, dacă nu s-a diminuat, oricum nu mai creşte. Net, bilanţul arată astfel negativ, pentru că vor mai fi plăţi de făcut. Mişcarea negativă de capital ne-ar putea trimite către zona cu creştere economică negativă", a motivat guvernatorul.
"Nu este vorba despre un singur împrumut, probabil că vor fi mai multe. Este o parte de la Banca Mondială. Cu această instituţie am avut proiecte, angajate în 2000 - 2001 chiar, cu fonduri insuficient utilizate, deoarece erau condiţionate de reforme adânci", a spus Isărescu, un cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Cluj.
Guvernatorul BNR a mai menţionat finanţări pentru proiecte, de la instituţii precum BERD, şi posibila contractare a unei finanţări speciale, cu destinaţie de protejare a rezervelor, de la FMI, sub forma unui swap valutar.
"Împrumutul de la FMI nu se poate lua pur şi simplu, deoarece ar fi vorba despre o infuzie de sume mari, poate fi vorba de 1-2-3 miliarde euro. Ca să nu facem emisiune de monedă, să avem apoi presiune pe inflaţie, noi am lua valuta de la FMI şi am schimba-o în contul nostru de la Washington, punând în loc leii corespondenţi", a explicat Isărescu.
Şeful băncii centrale a precizat că un astfel de împrumut dă "posibilitatea de a majora rezervele valutare fără emisiune monetară, care ar pune presiuni pe inflaţie".
Isărescu a mai subliniat importanţa atragerii banilor europeni de către România, în condiţiile în care "disponibilul din fonduri structurale este de 6-7 miliarde euro".
"Fondurile de la UE nu înseamnă că cineva va trece cu avionul pe deasupra României şi va arunca în stânga şi-n dreapta. Dacă s-ar îmbunătăţii capacitatea administrativă în România, absorbţia banilor publici care sunt fondurile UE ar fi o soluţia extraordinară pentru România", a mai spus guvernatorul
În ceea ce priveşte stadiul cererii unui împrumut extern, Isărescu a precizat că România nu a trimis încă o scrisoare scrisă de intenţie, care reprezintă stadiul iniţial.
"Momentan evaluăm împreună cu guvernul şi probabil că săptămâna viitoare discuţiile vor lua contur", a mai spus guvernatorul.
"Dacă nu suntem în stare să terminăm o autostradă, cât de uşor va fi să intrăm în zona euro?"
Trecerea la moneda euro este "o chestiune de putinţă mai mult decât de voinţă", spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, întrebându-se cum poate România să treacă la euro dacă nu este în stare să termine o autostradă? Tot el, dă şi răspunsul: "Cu cuvinte, poate, dar nu de cuvinte este nevoie, ci de fapte" .
Declaraţia a fost făcută după ce atât premierul Emil Boc cât şi preşedintele senatului Mircea Geoană au avansat ideea unei accelerării a procesului de aderare a României la zona euro. Mai mult, executivul lucrează deja la o strategie în acest sens, spune premierul.
Conform ultimelor date ale BNR privind indicatorii din 2008, România, îndeplineşte doar două criterii din prevederile de la Maastricht. Datoria guvernamentală a fost anul trecut de 15,2% din PIB, cu mult sub limita impusă de 60% din PIB, iar cursul de schimb nu a depăşit intervalul de variaţie plus -minus 15% şi s-a situat între plus 9,7 minus 14,6%.
În privinţa ratei inflaţiei, de 7,9% în 2008, este dublă faţă de criteriul impus de tratat şi anume, 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanti trei membri. Nici la capitolul dobânzi nu suntem în grafic. Ratele pe termen lung de 7,7% în 2008, sunt mai mari decât limita de 2 procente peste media celor mai perfomanţi trei membri, calculată în 2008, la 6,5%. Deficitul bugetar, de 5,2% din PIB este şi el peste limita de 3% impusă de criteriile de convergenţă. În aceste condiţii specialiştii BNR spun că pentru a ne încadra în graficul aderării la euro este nevoie de o restructurare şi o autofinanţare a sistemului de pensii, pentru a putea menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB. În acelaşi timp, stabilitatea cursului de schimb necesită o corelare strânsă între nivelul productivităţii şi cel al salariilor.
Guvernatorul, Mugur Isărescu a precizat că o construcţie monetară bazată şi pe politici fiscale şi pe aranjamente salariale "este la fel de dificilă, dacă nu chiar mai dificilă decât construcţia unei autostrăzi". Acesta a amintit că, în urmă cu câţiva ani, Grecia şi Italia au vrut să părăsească zona euro, pentru că o bună parte a populaţiei nu a putut suporta creşterea preţurilor la produsele ieftine.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
