Isarescu: Un imprumut general de la UE nu ar strica

“Sunt de acord cu calculele presedintelui Traian Basescu. Nu suntem pregatiti din punct de vedere organizatoric, al capacitatii de absorbtie. In aceste conditii, o prefinantare, un imprumut general de la UE nu ar strica”, a afirmat Isarescu la intalnirea cu ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, si reprezentantii bancilor. Totodata, in viziunea lui Isarescu, “un acord cu FMI reprezinta o palarie de protectie, nu o finantare”, in conditiile in care stabilitatea cursului de schimb este, in opinia sa, vitala pentru Romania. “Interesul tuturor - al economiei romanesti, al bancilor, al Ministerului de Finante - este de stabilitate si de corelare a cursului cu fundamentele macro ale economiei”, a spus Isarescu. Acesta a tinut sa arate clar ce finanteaza un imprumut de la FMI. “Trebuie lamurit ca liniile de finantare de la FMI reprezinta un swap in care banca centrala ofera lei si primeste valuta, fiind doar o protectie a rezervelor valutare”, a precizat Isarescu. Guvernatorul a precizat ca orice acord de finantare ar presupune costuri de cateva sute de milioane de euro, pe care Romania le va suporta in viitor, fara sa se cunoasca, in acest moment, ce gol de finantare va avea sectorul privat. “Cum ar fi ca o banca centrala sau un guvern sa se imprumute? Ca sa ce? Sa acopere un gol de finantare al sectorului privat, care nu se stie cat de mare este? (...) La un acord apar costuri de sute de milioane de euro, care se vor resimti in viitor. Cineva le va plati?”, a continuat Isarescu.

In opinia guvernatorului, “suntem deschisi la ideea unei finantari externe”. “Discutiile sa se faca pe o baza solida. Avem o prima baza de evaluare facuta de expertii CE si FMI in Romania si solicitam o corelare si din partea bancilor comerciale si a specialistilor interni si externi”, a spus Isarescu.

In prezent, dobanda la care Romania s-ar putea imprumuta de la FMI este de aproximativ 3% (de exemplu, Ungaria a contractat un imprumut de la FMI cu o dobanda de 2,65%), potrivit reprezentantilor FMI, iar dobanda cu care tara noastra s-ar putea imprumuta de la pietele externe de la banci este de 13%.

In luna ianuarie, FMI si CE au incheiat un acord de colaborare, prin care vor oferi, impreuna, imprumuturi tarilor din Uniunea Europeana ce solicita un astfel de credit. Prima transa care ar putea fi atrasa de tara noastra, in cazul unui acord stand-by, ar fi de 25% din valoarea totala a creditului. Isarescu crede ca finantarea deficitului bugetar la costuri rezonabile este vitala pentru Romania in conditiile actuale, cand este dificil de acoperit si un nivel redus, de 2% din PIB.

Stocurile de titluri de stat din piata au crescut, in ultimele trei luni, de la 12 miliarde lei la 25 miliarde lei, a adaugat guvernatorul BNR.

“Trebuie sa transformam acest moment intr-un avantaj si sa facem o piata fluenta de titluri de stat”, a declarat Isarescu.

Totodata, guvernatorul BNR a precizat ca Banca Nationala a Romaniei a vandut in ultima perioada un miliard de euro, pentru a steriliza definitiv sumele in valuta pe care Trezoreria statului le-a transformat in lei, in vederea acoperirii deficitului de anul trecut.

“Pe noi, la BNR, ne-au pus intr-o situatie dificila. Sa zicem ca a fost un miliard de euro, asa cum a spus domnul ministru (Gheorghe Pogea - n.red.). Erau in rezerva valutara si ni i-au vandut noua, iar noi am facut emisiune de lei. BNR tocmai anuntase, in octombrie, ca a ajuns creditor al sistemului bancar. Am trecut imediat sub cal, am ajuns din nou debitori ai sistemului”, a spus Isarescu.

Guvernatorul BNR a marturisit ca s-a aflat printre membrii Consiliului de Administratie care au votat reducerea rezervei minime obligatorii in lei cu doua puncte procentuale, dar ca regreta acest moment si considera ca masura a fost luata prea devreme.

Pe de alta parte, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat, in cadrul aceleiasi intalniri, ca Guvernul a platit, in perioada 26 ianuarie-5 februarie, facturi restante catre sectorul privat de 1,2 miliarde lei.

“Cel mai important deficit pe care il avem in acest moment sunt restantele pe care le are statul pentru sectorul privat. Doua miliarde euro reprezinta facturile care sunt la scadenta”, a declarat Pogea. Totodata, potrivit ministrului, bugetul a inregistrat, in ianuarie, un nivel bun al incasarilor, care a reprezentat 94% din suma programata.

Potrivit lui Pogea, Guvernul vrea ca, prin masurile pe care intentioneaza sa le ia, sa nu afecteze obiectivele pe termen mediu ale Romaniei, respectiv calendarul de aderare la zona euro.

El a spus ca bugetul a fost elaborat intr-un cadru ce presupune patru obiective principale, printre care limitarea scaderii cresterii economice in Romania si protejarea intereselor economice ale populatiei.