Pe 19 august 2004, acțiunile Google au început să se tranzacționeze la bursa Nasdaq sub simbolul GOOG, la un preț de deschidere de 85 de dolari. Până la finalul primei zile, titlul urcase la aproximativ 100 de dolari, iar compania fondată de Larry Page și Sergey Brin într-un garaj din California ajungea la o capitalizare de peste 23 de miliarde de dolari. Un debut care avea să redefinească modul în care Silicon Valley privea piețele de capital.
Un IPO care sfida regulile Wall Street
Google a ales o metodă rar folosită: o licitație de tip olandez, prin care investitorii obișnuiți puteau licita direct pentru acțiuni, nu doar clienții privilegiați ai băncilor de investiții. Ideea era să democratizeze accesul. În practică, lucrurile nu au mers chiar lin. Banda de preț inițială fusese estimată între 108 și 135 de dolari per acțiune, dar entuziasmul s-a răcit, iar Google a fost nevoit să reducă atât prețul, cât și numărul de titluri vândute.
Contextul nu ajuta. Piața tehnologică încă își lingea rănile după prăbușirea dot-com din 2000, iar mulți investitori se uitau cu suspiciune la orice companie de internet. Nasdaq era departe de vârfurile din 2000. Scepticii spuneau că Google e doar un motor de căutare fără model de business solid. Se înșelau profund, dar atunci nimeni nu avea de unde să știe cât de profund.
Cum o acțiune de 85 de dolari a devenit un imperiu
Cine a cumpărat în acea zi și a păstrat titlurile a făcut una dintre cele mai bune investiții din istoria modernă. După mai multe splituri de acțiuni și transformarea în structura Alphabet, valoarea investiției inițiale s-a multiplicat de zeci de ori. Google a demonstrat că un IPO nu are nevoie de spectacolul obișnuit al băncilor de pe Wall Street pentru a reuși.
