Prodi a precizat însă că disputa privind dezvoltarea zăcământului petrolier Kaşagan nu se află pe agenda vizitei sale de trei zile în Kazahstan, admiţând însă că subiectul ar putea fi atins cu ocazia discuţiilor de luni cu preşedintele kazah Nursultan Nazarbayev.
"Problema zăcământului Kaşagan nu este pe agenda politică a acestei vizite. Va fi discutată cu preşedintele, însă există specialişti care lucrează şi care vor oferi mai multe soluţii la această problemă", a declarat Prodi.
Guvernul kazah a anunţat la sfârşitul lunii august suspendarea pentru trei luni a dezvoltării acestui zăcământ, din cauza întârzierilor programului de dezvoltare şi încălcarea legislaţiei mediului, metodă ce aduce aminte de evenimentele ce au dus la pierderea controlului proiectului energetic Sahalin-2 de către compania anglo-olandeză Shell în detrimentul grupului Gazprom.
Iniţial, exploatarea acestui zăcământ trebuia să demareze în 2005, însă a fost amânată până în 2010. Costurile dezvoltării proiectului au urcat până la 136 miliarde dolari, cu mult peste suma stabilită iniţial, de 56 miliarde dolari.
Kazahstanul a cerut drept compensaţie ca grupul petrolier de stat KazMunaiGaz să controleze împreună cu grupul Eni consorţiul însărcinat cu dezvoltarea acestui zăcământ precum şi majorarea cotei de profit rezervată statului kazah, de la 10% până la 40%.
Negocierile sunt în curs şi ar trebui să fie finalizate conform autorităţilor kazahe, până la data de 22 octombrie.
Kazahstanul şi-a sporit puterea de negociere prin adoptarea unei noi legi ce permite guvernului să anuleze sau să modifice contractele semnate cu investitori străini.
Această lege a alarmat companiile străine, care au fost martore la operaţiunea de suspendare a dezvoltării zăcământului Kaşagan în luna august, informează Reuters.
Grupul Eni, controlat în proporţie de 30% de statul italian, conduce consorţiul însărcinat cu dezvoltarea acestui zăcământ, din care mai fac parte şi grupurile Royal Dutch Shell, Exxon Mobil Corp, Total, ConocoPhillips, Inpex Holdings Inc (Japonia) şi compania petrolieră naţională kazahă KazMunaiGas.
Vizita lui Prodi vine la doar câteva zile după ce Kazahstanul a amendat o companie cu capital mixt controlată de grupul american Chevron cu suma de 608 milioane dolari, citând încălcarea reglementărilor de mediu şi alarmând investitorii.
Chevron a negat încălcarea legislaţiei şi a precizat că va contesta această amendă.
Zăcământul Kaşagan conţine, conform estimărilor, rezerve de 38 miliarde barili de petrol, dintre care 13 miliarde barili pot fi recuperaţi prin folosirea unei tehnici extractive bazate pe injecţia de gaze.
Acest zăcământ stă la baza strategiei Kazahstanului de a-şi tripla producţia de petrol până în 2015, statul ex-sovietic devenind astfel o sursă din ce în ce mai importantă de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Sursa: NewsIn
Italia lucrează la soluţii de aplanare a disputei legate de zăcământul Kaşagan
Publicat la 08.10.2007, 09:22:46
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
Articole înrudite
Piețe financiare
Cursul BNR valabil azi: euro la 5.3501 lei, franc la 5.7355 lei

Piețe financiare
Ușoară corecție pe bursă după începutul excelent de săptămână

Piețe financiare
Investitorii români reduc expunerea pe giganții tehnologici. Pariul pe AI, înlocuit cu energie, cipuri și infrastructură
Piețe financiare
Curs BNR valabil 8 octombrie 2026: 1 euro = 5.3501 lei. Leul câștigă ușor teren
Piețe financiare
