Ambasadorul României în Italia, Răzvan Rusu, a discutat, într-un interviu pentru NewsIn, despre evoluţia relaţiei dintre România şi Italia, despre sprijinul pe care Roma ni-l poate oferi în UE şi despre jocul negocierii pentru posturile de comisari europeni.
În ceea ce priveşte problemele reprezentării consulare, Răzvan Rusu a spus că ştie că un cetăţean român face şi de trei-patru ori o coadă la consulat, ştie că spaţiul de aşteptare la consulatul de la Roma este mic şi că aerul condiţionat trebuie reparat, ştie că trei ghişee nu pot fi de ajuns, dar momentan nu se întrevede o rezolvare din cauza lipsei de bani. Totodată, ambasadorul a vorbit despre românii din închisorile italiene, despre cei care doresc să îşi ispăşească pedeapsa în ţară şi despre situaţiile în care, numai în zona de responsabilitate a ambasadei de la Roma, trebuiau gestionate 12 cazuri concomitente de grevă a foamei.
Italia este, în general, un susţinător al României în UE
Vorbind despre suişurile şi coborâşurile din relaţia cu Italia privind imigranţii români, ambasadorul Răzvan Rusu evaluează că situaţia este mai aşezată în prezent, dar nu exclude posibilitatea apariţiei unor momente mai delicate. "Situaţia este mult mai calmă comparând nu cu situaţia de dinainte, ci cu momentele mai agitate care au fost. Este şi rezultatul unor demersuri ale noastre, a fost şi vizita ministrului de externe român, a fost contextul alegerilor europene - a contat şi asta. Aş spune că e o maturizare inclusiv a gestionării de către gazde a situaţiei şi este şi mai puţin aplomb din partea mass-media de acolo, deci lucrurile sunt puţin mai aşezate. Nu aş exclude că poate să fie iarăşi ceva, depinde de cât de sensibil este subiectul", a punctat ambasadorul.
În acelaşi timp, Rusu a explicat modul în care discursul european carcaterizat de toleranţă din cadrul campaniei pentru Parlamentul European a contribuit la calmarea situaţiei. "În campania pentru alegerile europene trebuia să ai un discurs european. Măsurile pezentate iniţial (pachetul legilor siguranţei propuse de Italia, n.r.) nu erau chiar conforme cu standardele europene şi principiile fundamentale. După aceea s-a mai rafinat şi discursul şi propunerile legislativului italian. Adică s-a intrat în contact cu realitatea, a intervenit un echilibru în acest malaxor politic, în viaţa politică italiană. Nu toate partidele politice erau de acord cu ce se propunea şi aici s-a autoreglat mecanismul, care a generat şi o autorafinare a pachetului legislativ. Atenţia s-a concentrat apoi pe imigranţi, care sunt consideraţi cei din state terţe", a evidenţiat reprezentantul României în Italia.
"S-a ajuns la o maturizare a gestionării comunităţii române de acolo. S-a conştientizat, în contextul alegerilor europene, că românii sunt o comunitate importantă şi că pot conta. Nu au contat pe cât se sconta, dar apetenţa s-a schimbat puţin, întrucât au realizat că ar putea avea nevoie de ei. S-a ajuns la ceea ce era de dorit, adică tratează cazurile izolat, nu generalizează, cum e şi normal. Nu poţi să blamezi sute de mii de oameni pentru câteva zeci sau sute de oameni", a adăugat diplomatul.
Răzvan Rusu a vorbit despre susţinerea pe care Italia a oferit-o României în domeniul afacerilor europene. "În general, în domeniul afacerilor europene, Italia este un susţinător al României. La consultările informale pe mecanismul de cooperare şi verificare, Italia a fost unul din susţinătorii noştri. Pentru obţinerea împrumutului de 20 de miliarde, pe segmentul UE, Italia a fost unul din susţinătorii vocali în reuniunea informală a UE. Italia va fi unul din susţinătorii de marcă pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Recent a fost aici ministrul de interne Maroni, care a fost să vadă cum lucrează autorităţile române la frontiera de est a UE, pe mare", a subliniat Răzvan Rusu.
În ceea ce priveşte o eventuală susţinere pentru comisar, Rusu spune că este prea devreme pentru a face o anticipare. "În cazul comsiarului, aşa cum a spus şi ministrul Diaconescu, trebuie tatonate toate statele membre, trebuie obţinută acea masă critică care să genereze susţinerea. Pe de altă parte, postul de comisar pe agricultură este unul dintre posturile cu greutate, dar efectiv cu greutate în comisie. Fiecare îşi identifică interesele şi atunci începe jocul. Cine cedează, unde obţine, cum face. Nu pot să anticipez acum dacă va exista sau nu o susţinere din partea Italiei, depinde din contacte ce va rezulta. Deocamdata şi Italia trebuie să îşi identifice postul pe care îl doreşte", a punctat acesta.
Reprezentarea consulară trebuie modernizată, dar nu sunt bani
În ceea ce priveşte neajunsurile reprezentării consulare, Răzvan Rusu a spus că le conştientizează, dar că sunt necesare perioade mai bune din punct de vedere financiar pentru a le remedia. "Condiţiile le ştiu, sunt semnalate. Secţia consulară din Roma este închiriată, la anul expiră contractul şi trebuie căutată o locaţie mai mare. În 2004, când a fost luată, ea răspunde necesităţilor la nivelul de atunci, dar cu siguranţă, la nivelul anului 2008-2009, ea nu răspunde. Visul meu, de când am văzut-o, a fost să eliminăm programările şi să facem un serviciu cât mai eficient", a subliniat ambasadorul.
"Să fie clar de la început, investiţii nu vor mai fi. Bugetul este redus, bugetul MAE este redus, bugetul ambasadelor este redus. Clar nu se mai deschide nimic, nu văd cum, nu există buget. O deschidere costă cel puţin 100.000 de euro. La capitolul bugetar privind achiziţiile nu se mai poate face nimic. Cheltuielile materiale au fost reduse, cheltuielile pe personal au fost reduse - aici suntem", a spus Răvan Rusu, care a fost nevoit să reducă din personalul diplomatic, consular şi tehnico-administrativ.
Ambasadorul a atras atenţia că se lucrează, la consulat, cu trei ghişee la o medie de 200 de oameni pe zi. "Noi, în perioada de vârf, cum ar fi luna iulie, avem peste 200 de oameni în secţia consulară. Pentru a lucra cu o medie de 200 pe zi îţi trebuie săli de aşteptare adecvate, bine aerisite cu aer condiţionat, formulare bine împărţite în avans, reducerea numărului de cozi. Şi ştiu că cetăţeanul face de trei-patru ori coada. Noi acum lucrăm cu trei ghişee şi o casierie. Dacă un consul este în deplasare la o închisoare din zonă, atunci un ghişeu este închis. Atunci, la 200 de oameni pe zi avem două ghişee şi o casierie. Aerul condiţionat nu merge şi nu se poate repara, că nu sunt fonduri", a evidenţiat şeful ambasadei de la Roma.
"Ideală ar fi o secţie consulară cu multe ghişee. Avem nevoie de o secţie consulară modernă, modulară, unde pot să aranjez birourile din spate cum doresc. Oamenii ambasadei sunt supuşi şi ei la un stres şi observ eu, din bucătăria internă, că am mai multe hârtii ca anul trecut de returnări de taxe din greşeli. Acestea nu sunt din incompetenţă, ci pentru omul mai greşeşte din viteză. (...). Şi pentru consuli este greu şi stresant. Poate au şi ei greşeile lor, ştiu că au, că i-am văzut...", a mai spus acesta.
"Conştientizez multe minusuri (din punctul de vedere al activităţii consulare şi diplomatice - n.r.), ele trebuie remediate, dar aşteptăm vremuri mai bune din punct de vederee financiar", a punctat ambasadorul român.
Consulatul itinerant ar putea fi o soluţie, dar acesta necesită o mai bună prgramare. "Consulatul itinerant este şi nu este o soluţie...Este, dar ar trebui mai bine programat", a spus Răzvan Rusu, atrăgând că oamenii trebuie să ştie că un consul se va deplasa în teren pentru a rezolva problemele consulare. "Ba nu am apelat la toate asociaţiile, ba nu am apelat la toţi preoţii, ba nu am găsit spaţiile care trebuie. Deci au fost tot felul de probleme. Ba nu le-am publicat cum trebuie", a explicat ambasadorul.
"Este necesară o programare riguroasă şi eu fiind în criză de consuli, în cazul Romei, am analizat situaţia. Chiar dacă fac în Sardinia, să zicem, 40 de oameni în două zile, totuşi este vorba de un consul şi un funcţionar consular care sunt retraşi de la ghişeu. Poate afectez mai mult (activitatea), dar chiar şi aşa te gândeşti la oamenii care trebuie să se urce în avion sau în feribot şi atunci trimiţi. Dar acum le-am rărit pentru că nu avem destui consuli. Avem patru acum, doi sunt la ghişeu, doi dublează în spate la semnat hârtiile. Practic, la acealşi volum de muncă, noi avem jumătate din oamenii de anul trecut la consulară", a continuat Răzvan Rusu.
În ceea ce priveşte cele două cazuri de consuli generali din Italia care au avut diverse probleme, ambasdorul a spus că aceste sunt gestionate de autorităţile de la Bucureşti. Iulia Buje, care era consulul general al României la Torino, a declarat în luna februarie a acestui an, pentru Cotidianul, că, în perioada 1998-2000, Roberto Maroni a sunat de mai multe ori la Consulatul României la Milano pentru a interveni pentru trei angajaţi români ai săi. Buje a fost chemată în ţară pentru pentru clarificări privind declaraţiile despre Maroni şi apoi a fost retrasă din funcţie, rămânând un funcţionar în serviciul diplomatic român, fără funcţie de reprezentare. Momentan postul de consul general la Torino este vacant.
În plus, Tiberiu Dinu, implicat în dosarul "Doi şi-un sfert" şi audiat în martie de DNA, este în continuare consulul general al României la Milano, neexistând motive pentru a considera că acesta şi-a încălcat atribuţiile de serviciu. "O decize iei dacă ai pe ce să te bazezi. Nu ştiu dacă a încălcat ceva...Nu cred că a încălcat ceva", a spus Rusu.
Tot mai mulţi puşcăriaşi care cer ispăşirea pedepsei în România
Vorbind despre românii din închisorile italiene, Răzvan Rusu a atras atenţia că numărul lor este în scădere. "Potrivit ultimei statistici, numărul era în scădere. De la aproximativ 2.900, anul trecut, la 2.600 în prima parte a anului. Trimitem consuli acolo unde se sesizează cazuri. O chestiune importantă este că ei trebuie să solicite asistenţa consulară. De multe ori noi forţăm acest lucru, mai ales dacă este un caz mediatizat. Au fost însă cazuri când ei au refuzat în mod expres orice contact", a explicat ambasadorul.
"Anul trecut ne-am dat seama, din contactele cu comunitatea şi din datele de la Minsterul Justiţiei italian, că oamenii din închisori sunt nemulţumiţi. Ambasada a trimis scrisori în toate închisorile italiene, în care le explicam la cine trebuie să apeleze şi cu ce îi putem ajuta. Unii au răspus, au trimis pe spatele foii un răspuns. Am venit în întâmpinarea lor, dar dată fiind lipsa de oameni şi de logistică....", a atras atenţia diplomatul, referindu-se la dificultatea gestionării tuturor cazurilor.
Ambasadorul a dat şi un exemplu concret. "La un moment dat, în regiunea care aparţine de noi, gestionam 12 cazuri de greva foamei. Consulul trimis la puşcărie în Sicilia, de exemplu, lipeşte două zile de la ghişeu. Este ca mersul pe sârmă...", a punctat Rusu.
Dintre cei aflaţi în închisori, există o tendinţă ca tot mai mulţi să ceară ispăşirea pedepsei în ţară. "Avem din ce în ce mai multe cazuri de oameni care solicită să îşi ispăşească pedeapsa în ţară. Dar trebuie să fie îndeplinite nişte condiţii. Condamnarea trebuie să fie definitivă. Dacă se face apel, până verdictul nu este definitiv nu se poate face nimic. Apoi sunt proceduri administrative. Explicăm fiecărui deţinut în parte procedura şi avem tot mai multe astfel de solicitări. În general, sunt cei care nu au familia aici, ci în România. Sunt cazuri pe rol, care sunt gestionate de Ministerul Justiţiei. Ministerul Justiţiei are doi magistraţi de legătură pe lângă Ministerul Justiţiei italian", a spus Rusu, precizând că, la ora actuală, este vorba mai degrabă de zeci de astfel de cazuri.
În ceea ce priveşte problemele reprezentării consulare, Răzvan Rusu a spus că ştie că un cetăţean român face şi de trei-patru ori o coadă la consulat, ştie că spaţiul de aşteptare la consulatul de la Roma este mic şi că aerul condiţionat trebuie reparat, ştie că trei ghişee nu pot fi de ajuns, dar momentan nu se întrevede o rezolvare din cauza lipsei de bani. Totodată, ambasadorul a vorbit despre românii din închisorile italiene, despre cei care doresc să îşi ispăşească pedeapsa în ţară şi despre situaţiile în care, numai în zona de responsabilitate a ambasadei de la Roma, trebuiau gestionate 12 cazuri concomitente de grevă a foamei.
Italia este, în general, un susţinător al României în UE
Vorbind despre suişurile şi coborâşurile din relaţia cu Italia privind imigranţii români, ambasadorul Răzvan Rusu evaluează că situaţia este mai aşezată în prezent, dar nu exclude posibilitatea apariţiei unor momente mai delicate. "Situaţia este mult mai calmă comparând nu cu situaţia de dinainte, ci cu momentele mai agitate care au fost. Este şi rezultatul unor demersuri ale noastre, a fost şi vizita ministrului de externe român, a fost contextul alegerilor europene - a contat şi asta. Aş spune că e o maturizare inclusiv a gestionării de către gazde a situaţiei şi este şi mai puţin aplomb din partea mass-media de acolo, deci lucrurile sunt puţin mai aşezate. Nu aş exclude că poate să fie iarăşi ceva, depinde de cât de sensibil este subiectul", a punctat ambasadorul.
În acelaşi timp, Rusu a explicat modul în care discursul european carcaterizat de toleranţă din cadrul campaniei pentru Parlamentul European a contribuit la calmarea situaţiei. "În campania pentru alegerile europene trebuia să ai un discurs european. Măsurile pezentate iniţial (pachetul legilor siguranţei propuse de Italia, n.r.) nu erau chiar conforme cu standardele europene şi principiile fundamentale. După aceea s-a mai rafinat şi discursul şi propunerile legislativului italian. Adică s-a intrat în contact cu realitatea, a intervenit un echilibru în acest malaxor politic, în viaţa politică italiană. Nu toate partidele politice erau de acord cu ce se propunea şi aici s-a autoreglat mecanismul, care a generat şi o autorafinare a pachetului legislativ. Atenţia s-a concentrat apoi pe imigranţi, care sunt consideraţi cei din state terţe", a evidenţiat reprezentantul României în Italia.
"S-a ajuns la o maturizare a gestionării comunităţii române de acolo. S-a conştientizat, în contextul alegerilor europene, că românii sunt o comunitate importantă şi că pot conta. Nu au contat pe cât se sconta, dar apetenţa s-a schimbat puţin, întrucât au realizat că ar putea avea nevoie de ei. S-a ajuns la ceea ce era de dorit, adică tratează cazurile izolat, nu generalizează, cum e şi normal. Nu poţi să blamezi sute de mii de oameni pentru câteva zeci sau sute de oameni", a adăugat diplomatul.
Răzvan Rusu a vorbit despre susţinerea pe care Italia a oferit-o României în domeniul afacerilor europene. "În general, în domeniul afacerilor europene, Italia este un susţinător al României. La consultările informale pe mecanismul de cooperare şi verificare, Italia a fost unul din susţinătorii noştri. Pentru obţinerea împrumutului de 20 de miliarde, pe segmentul UE, Italia a fost unul din susţinătorii vocali în reuniunea informală a UE. Italia va fi unul din susţinătorii de marcă pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Recent a fost aici ministrul de interne Maroni, care a fost să vadă cum lucrează autorităţile române la frontiera de est a UE, pe mare", a subliniat Răzvan Rusu.
În ceea ce priveşte o eventuală susţinere pentru comisar, Rusu spune că este prea devreme pentru a face o anticipare. "În cazul comsiarului, aşa cum a spus şi ministrul Diaconescu, trebuie tatonate toate statele membre, trebuie obţinută acea masă critică care să genereze susţinerea. Pe de altă parte, postul de comisar pe agricultură este unul dintre posturile cu greutate, dar efectiv cu greutate în comisie. Fiecare îşi identifică interesele şi atunci începe jocul. Cine cedează, unde obţine, cum face. Nu pot să anticipez acum dacă va exista sau nu o susţinere din partea Italiei, depinde din contacte ce va rezulta. Deocamdata şi Italia trebuie să îşi identifice postul pe care îl doreşte", a punctat acesta.
Reprezentarea consulară trebuie modernizată, dar nu sunt bani
În ceea ce priveşte neajunsurile reprezentării consulare, Răzvan Rusu a spus că le conştientizează, dar că sunt necesare perioade mai bune din punct de vedere financiar pentru a le remedia. "Condiţiile le ştiu, sunt semnalate. Secţia consulară din Roma este închiriată, la anul expiră contractul şi trebuie căutată o locaţie mai mare. În 2004, când a fost luată, ea răspunde necesităţilor la nivelul de atunci, dar cu siguranţă, la nivelul anului 2008-2009, ea nu răspunde. Visul meu, de când am văzut-o, a fost să eliminăm programările şi să facem un serviciu cât mai eficient", a subliniat ambasadorul.
"Să fie clar de la început, investiţii nu vor mai fi. Bugetul este redus, bugetul MAE este redus, bugetul ambasadelor este redus. Clar nu se mai deschide nimic, nu văd cum, nu există buget. O deschidere costă cel puţin 100.000 de euro. La capitolul bugetar privind achiziţiile nu se mai poate face nimic. Cheltuielile materiale au fost reduse, cheltuielile pe personal au fost reduse - aici suntem", a spus Răvan Rusu, care a fost nevoit să reducă din personalul diplomatic, consular şi tehnico-administrativ.
Ambasadorul a atras atenţia că se lucrează, la consulat, cu trei ghişee la o medie de 200 de oameni pe zi. "Noi, în perioada de vârf, cum ar fi luna iulie, avem peste 200 de oameni în secţia consulară. Pentru a lucra cu o medie de 200 pe zi îţi trebuie săli de aşteptare adecvate, bine aerisite cu aer condiţionat, formulare bine împărţite în avans, reducerea numărului de cozi. Şi ştiu că cetăţeanul face de trei-patru ori coada. Noi acum lucrăm cu trei ghişee şi o casierie. Dacă un consul este în deplasare la o închisoare din zonă, atunci un ghişeu este închis. Atunci, la 200 de oameni pe zi avem două ghişee şi o casierie. Aerul condiţionat nu merge şi nu se poate repara, că nu sunt fonduri", a evidenţiat şeful ambasadei de la Roma.
"Ideală ar fi o secţie consulară cu multe ghişee. Avem nevoie de o secţie consulară modernă, modulară, unde pot să aranjez birourile din spate cum doresc. Oamenii ambasadei sunt supuşi şi ei la un stres şi observ eu, din bucătăria internă, că am mai multe hârtii ca anul trecut de returnări de taxe din greşeli. Acestea nu sunt din incompetenţă, ci pentru omul mai greşeşte din viteză. (...). Şi pentru consuli este greu şi stresant. Poate au şi ei greşeile lor, ştiu că au, că i-am văzut...", a mai spus acesta.
"Conştientizez multe minusuri (din punctul de vedere al activităţii consulare şi diplomatice - n.r.), ele trebuie remediate, dar aşteptăm vremuri mai bune din punct de vederee financiar", a punctat ambasadorul român.
Consulatul itinerant ar putea fi o soluţie, dar acesta necesită o mai bună prgramare. "Consulatul itinerant este şi nu este o soluţie...Este, dar ar trebui mai bine programat", a spus Răzvan Rusu, atrăgând că oamenii trebuie să ştie că un consul se va deplasa în teren pentru a rezolva problemele consulare. "Ba nu am apelat la toate asociaţiile, ba nu am apelat la toţi preoţii, ba nu am găsit spaţiile care trebuie. Deci au fost tot felul de probleme. Ba nu le-am publicat cum trebuie", a explicat ambasadorul.
"Este necesară o programare riguroasă şi eu fiind în criză de consuli, în cazul Romei, am analizat situaţia. Chiar dacă fac în Sardinia, să zicem, 40 de oameni în două zile, totuşi este vorba de un consul şi un funcţionar consular care sunt retraşi de la ghişeu. Poate afectez mai mult (activitatea), dar chiar şi aşa te gândeşti la oamenii care trebuie să se urce în avion sau în feribot şi atunci trimiţi. Dar acum le-am rărit pentru că nu avem destui consuli. Avem patru acum, doi sunt la ghişeu, doi dublează în spate la semnat hârtiile. Practic, la acealşi volum de muncă, noi avem jumătate din oamenii de anul trecut la consulară", a continuat Răzvan Rusu.
În ceea ce priveşte cele două cazuri de consuli generali din Italia care au avut diverse probleme, ambasdorul a spus că aceste sunt gestionate de autorităţile de la Bucureşti. Iulia Buje, care era consulul general al României la Torino, a declarat în luna februarie a acestui an, pentru Cotidianul, că, în perioada 1998-2000, Roberto Maroni a sunat de mai multe ori la Consulatul României la Milano pentru a interveni pentru trei angajaţi români ai săi. Buje a fost chemată în ţară pentru pentru clarificări privind declaraţiile despre Maroni şi apoi a fost retrasă din funcţie, rămânând un funcţionar în serviciul diplomatic român, fără funcţie de reprezentare. Momentan postul de consul general la Torino este vacant.
În plus, Tiberiu Dinu, implicat în dosarul "Doi şi-un sfert" şi audiat în martie de DNA, este în continuare consulul general al României la Milano, neexistând motive pentru a considera că acesta şi-a încălcat atribuţiile de serviciu. "O decize iei dacă ai pe ce să te bazezi. Nu ştiu dacă a încălcat ceva...Nu cred că a încălcat ceva", a spus Rusu.
Tot mai mulţi puşcăriaşi care cer ispăşirea pedepsei în România
Vorbind despre românii din închisorile italiene, Răzvan Rusu a atras atenţia că numărul lor este în scădere. "Potrivit ultimei statistici, numărul era în scădere. De la aproximativ 2.900, anul trecut, la 2.600 în prima parte a anului. Trimitem consuli acolo unde se sesizează cazuri. O chestiune importantă este că ei trebuie să solicite asistenţa consulară. De multe ori noi forţăm acest lucru, mai ales dacă este un caz mediatizat. Au fost însă cazuri când ei au refuzat în mod expres orice contact", a explicat ambasadorul.
"Anul trecut ne-am dat seama, din contactele cu comunitatea şi din datele de la Minsterul Justiţiei italian, că oamenii din închisori sunt nemulţumiţi. Ambasada a trimis scrisori în toate închisorile italiene, în care le explicam la cine trebuie să apeleze şi cu ce îi putem ajuta. Unii au răspus, au trimis pe spatele foii un răspuns. Am venit în întâmpinarea lor, dar dată fiind lipsa de oameni şi de logistică....", a atras atenţia diplomatul, referindu-se la dificultatea gestionării tuturor cazurilor.
Ambasadorul a dat şi un exemplu concret. "La un moment dat, în regiunea care aparţine de noi, gestionam 12 cazuri de greva foamei. Consulul trimis la puşcărie în Sicilia, de exemplu, lipeşte două zile de la ghişeu. Este ca mersul pe sârmă...", a punctat Rusu.
Dintre cei aflaţi în închisori, există o tendinţă ca tot mai mulţi să ceară ispăşirea pedepsei în ţară. "Avem din ce în ce mai multe cazuri de oameni care solicită să îşi ispăşească pedeapsa în ţară. Dar trebuie să fie îndeplinite nişte condiţii. Condamnarea trebuie să fie definitivă. Dacă se face apel, până verdictul nu este definitiv nu se poate face nimic. Apoi sunt proceduri administrative. Explicăm fiecărui deţinut în parte procedura şi avem tot mai multe astfel de solicitări. În general, sunt cei care nu au familia aici, ci în România. Sunt cazuri pe rol, care sunt gestionate de Ministerul Justiţiei. Ministerul Justiţiei are doi magistraţi de legătură pe lângă Ministerul Justiţiei italian", a spus Rusu, precizând că, la ora actuală, este vorba mai degrabă de zeci de astfel de cazuri.
