>Credeti ca includerea in cadrul zonei euro a statelor membre din Europa Centrala si de Est – Romania, Bulgaria, Ungaria, Polonia si Cehia – ar trebui intarziata pana dupa ce criza economica va lua sfarsit?
Cred ca in cazul actualei crize economice nu are nici un sens sa grabesti aderarea la Uniunea Monetara Europeana. Inainte de a adera la aceasta, trebuie sa treci cu succes prin Sistemul Monetar European. Acest sistem solicita ca monedele nationale sa aiba o fluctuatie redusa, mai bine zis, sa se incadreze intr-o anumita banda de variatie. Atat timp cat avem aceste tensiuni pe pietele valutare, nu are nici un sens ca aceste tari sa intre in Sistemul Monetar European. Mai intai trebuie depasita criza. Ar fi o ordine gresita a lucrurilor sa aderi la Mecanismul European al Ratelor de Schimb 2 si apoi sa intri in Uniunea Monetara Europeana ca masura anticriza. Mai intai trebuie sa depasim criza, aceasta preconditie trebuie indeplinita pentru a participa cu succes la Mecanismul European al Ratelor de Schimb 2. Dar inainte de toate trebuie depasita criza. Calendarul aderarii la Uniunea Monetara Europeana va fi stabilit de criza economica.
>Cand estimati ca va reveni pe crestere economia din zona euro?
Nu as vorbi, deocamdata, de revenire. As intreba, mai intai de toate, cand va sfarsi recesiunea sau, altfel spus, cand economia zonei euro, adica Produsul Intern Brut al zonei euro, va inceta sa se contracte, acesta fiind de fapt sfarsitul recesiunii, iar acest lucru ar trebui sa se intample in cea de a doua jumatate a anului in curs. Al doilea trimestru din acest an ar trebui sa fie ultimul trimestru cu Produs Intern Brut in scadere, iar al treilea trimestru al anului in curs ar trebui sa fie primul trimestru cu Produs Intern Brut in crestere.
Dar acum trebuie spus cel mai important lucru: recesiunea ia sfarsit la mijlocul anului 2009, dupa aceea economia va creste, dar aceasta crestere va fi foarte-foarte mica, deci nu ar trebui sa vorbim despre o revenire sau despre o acensiune, ci mai degraba despre o pregatire a viitoarei reveniri.
Aceasta inseamna ca, incepand cu mijlocul anului in curs, vom avea parte de patru trimestre in care cresterea Produsului Intern Brut va fi atat de slaba, incat somajul va continua sa creasca. Ceea ce inseamna ca doar in 2011 vom avea o revenire clasica, in forma de „U“.
>Cat de eficiente considerati a fi, pana in acest moment, planurile de stimulare economica lansate de guvernele din Germania, Franta si Marea Britanie?
In primul rand, nici un plan de stimulare economica nu ar putea pune capat unei recesiuni atat de severe. Nimeni nu ar trebui sa astepte prea mult de la aceste planuri de stimulare economica. In al doilea rand, nu va asteptati ca aceste planuri sa schimbe trendul de evolutie al economiei.
Ele vor putea doar sa sprijine o deja anticipata stabilizare a economiei, care ar trebui sa aiba loc in cea de a doua parte a anului in curs.
>In opinia dumneavoastra, ce ar trebui sa faca guvernele pentru a imbunatati aceste planuri de stimulare economica, daca este cazul?
Ei bine, nu cred ca mai avem cum. Spatiul de manevra este foarte redus. Trebuie sa acceptam anumite limite in cazul politicii fiscale. Trebuie sa fim constienti ca deficitul public ca procent din Produsul Intern Brut ofera doar o idee despre ceea ce poate face politica fiscala.
In 2007, la nivelul zonei euro, rata raportata la Produsul Intern Brut a deficitului public era de 0,6%, ceea ce inseamna un buget aproape echilibrat. In 2010, deficitul public va creste la 6%, adica o crestere a ratei raportata la PIB a deficitului public de 5,5 puncte procentuale, ceea ce este dramatic. Aceasta inseamna ca politica fiscala are o contributie importanta, dar nu trebuie totusi sa asteptam prea mult de la ea.
Politica fiscala, cand este privita din unghiul deficitului, contribuie mult, dar cand este privita din unghiul impactului pe care il are asupra economiei isi dovedeste, prin definitie, limitele.
>Uniunea Europeana ar trebui sa isi revizuiasca criteriile bugetare, in contextul actualei crize economice?
Nu, in nici un caz, nu! Pentru ca pactele de stabilitate in cadrul zonei euro permit o crestere suficienta a deficitelor. Daca slabim criteriile si mai mult, va fi foarte dificil, in viitor, sa facem ca deficitele sa scada la loc.
>Cum apreciati politica dusa de Banca Centrala Europeana de la inceputul acestei crize si pana acum?
Ei bine, cred ca Banca Centrala Europeana a facut o treaba foarte buna. BCE a fost prima institutie care, in vara lui 2007, a injectat lichiditate pe piata monetara, intr-un mod mult mai agresiv decat, sa zicem, Rezerva Federala a Statelor Unite si a facut totul pentru a asigura lichiditate in sistemul bancar, ceea ce este foarte bine. Este adevarat, cineva ar putea critica Banca Centrala Europeana pentru ca s-a dovedit a nu fi suficient de pesimista in ceea ce priveste nivelul contractiei economice, si chiar asa este. De exemplu, oficialii BCE au anticipat, in decembrie, o contractie de doar 0,5% pentru 2009, iar aceasta cifra mi se pare prea optimista. Totusi, cel putin in ceea ce priveste administrarea problemei lichiditatii, politica Bancii Centrale Europene a fost una foarte buna.
>Care ar fi costurile si beneficiile unei abordari protectioniste in relatiile economice din cadrul economiei globale si in cadrul economiei europene, in contextul actualei crize economice?
Recurgerea la protectionism este cel mai rau lucru care ni se poate intampla. Sa ne uitam cu atentie la ceea ce s-a intamplat in anii 1930, cand toate statele au abordat o politica protectionista, au introdus, printre altele, taxe care sa inhibe importurile, au ridicat diferite bariere comerciale.
Protectionismul a dus la colapsul comertului mondial in anii 1930, unul dintre motivele Marii Depresiuni. Cel mai rau lucru care ni se poate intampla este protectionismul. Trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa evitam acest lucru, pentru ca la final toata lumea va avea de suferit: nu doar pietele emergente, ci si Germania. Dupa cum stiti, in cazul Germaniei, peste 40% din Produsul Intern Brut este asigurat de exporturi.
Protectionismul nu este, asadar, o amenintare severa doar pentru o economie emergenta, ci si pentru una dezvoltata precum cea a Germaniei. Protectionismul ar fi o catastrofa si este necesara o coordonare a politicilor pentru a-l evita. Organizatia Mondiala a Comertului are un rol extrem de important in acest caz.
>In opinia dumneavoastra, ce lectie ar trebui sa invatam din actuala criza economica?
Nu exista doar o singura lectie. In opinia mea, lectiile sunt: sa evitam crearea unor lanturi prea lungi de dependente, sa evitam cresterea datoriilor. Acestea sunt lectiile. Iar ceea ce a dus la aceasta criza este o combinatie de factori in care trebuie sa includem practicarea de catre banci a unor dobanzi prea mici la creditele acordate clientilor, ieftinirea creditului prin politicile bancilor centrale, reglementari necorespunzatoare, greseli de management ale bancilor.
Nu ar avea nici un sens sa nominalizam o singura banca sau sa vorbim de rau bancile in general, ci trebuie sa intelegem ca problema cresterii datoriei la un nivel atat de mare nu a fost cauzata doar de banci, a fost provocata, de asemenea, de bancile centrale care au permis ieftinirea creditului si a fost cauzata, de asemenea, de uriase greseli facute de autoritatile de reglementare. Sistemul, ca intreg, a cauzat problema si are nevoie de o reconstructie majora.
CV Joerg Kraemer
- 1987–1992 Studii economice la Universitatile din Bonn si Munster
- 1992–1996 A lucrat in departamentul de cercetare al Institutului de Economie Mondiala de la Universitatea din Kiel
- 1996–1997 Economist la Merrill Lynch Capital Markets Bank Ltd., Frankfurt
- 2005–2006 Economist-sef la Bayerische Hypo und Vereinsbank AG, Munchen
- Din iulie 2006, este economist-sef si codirector al Departamentului de Cercetare al Commerzbank
Profil Commerzbank
- Este a doua mare banca germana si una dintre cele mai mari de pe continentul european, cu un bilant consolidat de 615,2 miliarde euro
- Are aproximativ 41.600 de angajati, dintre care 14.050 in afara Germaniei
- Commerzbank are aproape 8,5 milioane de clienti persoane fizice si juridice si peste 535.000 de clienti corporativi la nivel mondial
- Printre clientii bancii se numara, alaturi de numeroase IMM-uri, mari companii si chiar multinationale
