>Domnule Ansola, mai multi economisti si chiar si politicieni din Romania considera ca aceasta tara are nevoie de un imprumut de la Fondul Monetar International (FMI) sau de la alte institutii financiare internationale. Care este opinia dumneavoastra in acest sens, are Romania nevoie de un imprumut extern?
In calitate de membru al Fondului Monetar International, Romania are dreptul de a cere finantare exceptionala. Cred ca Guvernul Romaniei isi concentreaza acum toate eforturile pentru a realiza un buget credibil. Consider ca, in acest moment, aceasta este prioritatea autoritatilor romane si punctul de start al unui viitor bun pentru tara.
>Revenind, totusi, la ideea unui posibil imprumut. Economistii din Romania inainteaza cifre ce variaza intre 5 si 15 miliarde euro. In cazul in care am fi de acord cu ideea unui astfel de imprumut, am putea face o estimare asupra sumei?
Cred ca este, totusi, destul de prematura o discutie despre acest subiect, deoarece Romania nu a cerut un imprumut de la FMI.
>Haideti sa ne gandim insa la situatia in care Romania ar lua un credit. Daca s-ar intampla acest lucru, si ar lua un imprumut de la Fondul Monetar International, care ar fi principalele conditii pe care Fondul le-ar cere Guvernului Romaniei?
Printre primele cerinte ar fi un buget credibil, care sa contina reforme adecvate de sprijinire a economiei. Apoi, o politica monetara care sa determine o reducere a inflatiei.
Un punct esential din noul buget va fi capitolul privitor la cheltuieli: Romania trebuie sa creasca resursele directionate pentru cheltuielile de capital, pentru cheltuielile de investitii. In acelasi timp, este nevoie sa mentineti un volum redus al cheltuielilor bugetare.
Guvernul va trebui sa ia in considerare si alte aspecte in privinta politicii fiscale. Intr-adevar, constrangerile financiare sunt foarte puternice, dar politica fiscala trebuie sa contribuie la revitalizare economiei, care isi pierde deja din turatie, din cauza incetinirii din sectorul privat.
Pe de alta parte, politica monetara va trebui sa-si cantareasca actiunile legate de inflatie si prin consideratii ce tin de presiunile de depreciere a leului.
>Care este obiectivul misiunii FMI, care vine in Romania la sfarsitul acestei luni?
Este o vizita obisnuita, cu scopul de a ne pune la curent cu noile realitati ale economiei romanesti, dar si pentru a discuta cu Guvernul perspectivele economiei, dar si politicile, strategiile ce ar putea fi luate.
>Discutand despre economia Romaniei, care ar fi cele mai mari probleme cu care se confrunta tara noastra acum? Ce ati recomanda acum Guvernului?
Romania se confrunta cu o incetinire economica puternica. De asemenea, exista neclaritati legate si de politicile care vor trebui aplicate de acum incolo. As recomanda un program credibil prin care sa readuca increderea investitorilor in economie.
>Deficitul bugetar este una dintre cele mai delicate probleme cu care se confrunta Guvernul. Am incheiat anul 2008 cu un deficit public de aproximativ 5%. Ce ar trebui sa faca autoritatile pentru a reduce deficitul bugetar, avand in vedere si faptul ca incasarile bugetare sunt pe un trend descendent in ultimele luni?
In primul rand, trebuie sa va uitati cu mare atentie la cheltuielile din buget, la partea care se refera la cheltuieli. Apoi, trebuie sa decideti care sunt prioritatile, dar cu scopul de a sprijini o dezvoltare economica sustenabila.
>Ati declarat recent ca deprecierea leului nu ar trebui sa fie alarmanta. Totusi, devalorizarea monedei nationale afecteaza populatia, cat si sectorul corporatist. De ce nu ar trebui sa ne alarmeze deprecierea monedei nationale.
O depreciere moderata face parte din procesul de ajustare fata de fluxurile reduse de capital. Dar, desigur, eu ma refeream la o depreciere a monedei nationale care sa nu aiba efecte devastatoare sau care sa nu fie abrupta.
>Haideti sa vorbim acum despre alti indicatori macroeconomici importanti. Din cauza contextului actual, al crizei financiare, scade in toata lumea fluxul de investitii straine. Putem vedea o incetinire brusca a investitiilor straine directe catre Romania, in perioada urmatoare?
Ceea ce va pot spune este ca ne putem astepta la o reducere a investitiilor straine directe. Acestea, probabil, ca vor scadea. Dar aceasta este realitatea in care traim, ceea ce se intampla in acest moment in lume.
>Este posibil acest lucru. Acum, pe de alta parte, exista si o serie de efecte pozitive ce deriva din criza actuala. Am putea spune ca situatia actuala are si partile ei bune, iar una dintre aceste parti este posibilitatea unei diminuari mai pronuntate a deficitului de cont curent. Credeti ca este posibila o reducere accentuata a deficitului de cont curent?
Este posibil sa vedem o comprimare a deficitului de cont curent. Cred ca acesta se va situa la aproximativ 10,5% din Produsul Intern Brut (PIB) in acest an. Totusi, nivelul acestuia este inca foarte ridicat, iar finantarea acestui decalaj va continua sa fie o provocare.
Profil FMI
- Fondul Monetar International (FMI) este o organizatie internationala care are 185 de state membre.
- Resursele Fondului sunt asigurate din contributia statelor membre.
- Biroul regional FMI pentru Romania si Bulgaria a fost infiintat in septembrie 2006, succedand biroului FMI din Romania.
- Relatiile Romaniei cu FMI se desfasoara, in acest moment, pe baza de consultari. Ultimul acord stand-by a expirat formal in luna iulie a anului 2006, fara sa fie finalizat.
CV Juan Jose Fernandez-Ansola
- A fost numit la 4 septembrie in functia de reprezentant rezident la Bucuresti, acesta urmand sa coordoneze si activitatea biroului FMI din Sofia.
- Lucreaza la FMI din 1991 si a fost, in perioada 1999-2006, sef de misiune in Bosnia Hertegovina, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia. Anterior, el a fost economist in cadrul Directiei pentru Emisfera Vestica si in Directia pentru formularea si evaluarea politicilor.
- Predecesorul sau la biroul din Bucuresti a fost Graeme Justice, cetatean britanic.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
