Care sunt estimarile privind evolutia economiei romanesti in 2008 si cum arata scenariul pesimist, in cazul in care cea mai mare economie a lumii intra in recesiune?
Anticipam pe termen scurt, respectiv pentru 2008, o crestere economica puternica, in jur de 5,7%, in paralel cu o crestere a deficitului de cont curent si o rata mai inalta a inflatiei. Din pacate, atat noi, cat si BNR previzionam ca inflatia se va situa in afara intervalului-tinta la sfarsitul anului 2008. Acest scenariu se bazeaza pe o incetinire semnificativa a activitatii economice in SUA, unde ritmul de crestere va inregistra o scadere accentuata, fara ca economia sa intre in recesiune. O incetinire a activitatii economice va avea loc si in Europa, dar nu de proportiile celei din SUA.
Daca, totusi, economia SUA ar intra in recesiune, influentele vor depinde de profunzimea si durata crizei, dar efectele negative ale unui astfel de scenariu s-ar manifesta mai degraba in 2009 decat in 2008. Ma indoiesc ca, in 2008, cresterea economica se va situa mult sub 5-5,5%, chiar si in cel mai pesimist scenariu privind evolutia economiei americane, si aceasta datorita impulsului venit din cresterea economica foarte inalta pe care a inregistrat-o Romania in anul 2007. Numai inertia acelui momentum va conduce la o crestere de aproximativ 4% si, daca mai adaugi si o crestere modesta a activitatii, ajungi repede la peste 5% crestere economica in 2008.
Criza financiara internationala va avea, cel putin in acest an, un impact asupra economiei Romaniei. Considerati ca impactul negativ se va mentine pe termen mediu?
Ma indoiesc ca turbulentele financiare care se manifesta in prezent pe plan international vor avea un impact negativ pe termen mediu asupra Romaniei sau asupra Europei. Dar poate ca se va prelungi perioada in care pietele financiare vor actiona mult mai prudent in ceea ce priveste creditarea, avand ca efect temporar, deloc de neglijat, incetinirea cresterii economice.
Adancirea deficitului de cont curent este o problema reala a Romaniei, Bulgariei si a altor state din Europa Centrala si de Est. Care este cel mai posibil scenariu pentru corectie? Putem vorbi chiar de hard-landing ?
Bineinteles ca scenariul unei aterizari brutale (hard-landing) este posibil, dar acesta nu este scenariul nostru de baza. Corectia va fi sau ar trebui sa vina atat din partea politicilor sectorului public, cat si din comportamentul sectorului privat. In cazul Romaniei, politicile economice vor trebui sa joace un rol esential. In continuare, vedem ca productia este peste potential si in consecinta politica fiscala, in special, trebuie sa se manifeste mai degraba intr-o maniera contra-ciclica. Politica monetara trebuie sa continue pe calea pe care a adoptat-o inca de la inceputul anului. Este necesara o intarire a pozitiei monetare pentru a reduce inflatia catre tinta.
Desi va continua sa creasca puternic sectorul privat, probabil ca va atinge unele puncte de saturatie - moment in care, de exemplu, va fi dificila continuarea cresterii creditului in acelasi ritm - si vor aparea blocaje de productie care vor impiedica expansiunea acesteia in continuare. Incetinirea sectorului privat va fi asociata si cu incetinirea intrarilor de capital. Politicile si comportamentul sectorului privat luate impreuna ar trebui sa conduca la moderarea cresterii creditului si la o aterizare lina (soft-landing) intr-un scenariu mai optimist.
Daca moneda nationala continua sa se deprecieze, care va fi perceptia investitorilor straini?
Putem sa vedem aceste evolutii ca pe o reactie negativa in lant intre sentimentul pietei si deprecierea leului, care ar putea fi intrerupta printr-o modificare semnificativa a politicilor. Sentimentul pietei, in exterior, se deterioreaza deoarece investitorii observa adancirea deficitului de cont curent, cresterea inflatiei si deprecierea leului, ceea ce pune presiune pe moneda nationala in sensul continuarii deprecierii. Autoritatile pot rupe acest cerc vicios prin politici adecvate, iar guvernul a anuntat deja intentia de a intari politica fiscala. Ma indoiesc ca leul se va aprecia semnificativ inainte ca autoritatile sa ia masuri concrete de atenuare a dezechilibrelor care se manifesta in economie si pietele financiare internationale sa devina mai stabile. In afara de problemele cu care se confrunta Romania, trebuie, de asemenea, sa avem in vedere ca piata are propriile temeri legate de evolutiile din SUA si Europa. Pe termen scurt, situatia pietelor europene se poate deteriora inainte de a se imbunatati, deoarece bancile europene inca trebuie sa treaca printr-un proces de recunoastere a pierderilor si, din pacate, nu intrevad modificari semnificative ale politicilor guvernamentale in Romania. Toate acestea conduc la slabirea in continuare a leului, exceptand o crestere considerabila a ratelor dobanzilor in Romania, asociata cu o scadere considerabila a ratelor dobanzilor BCE, ambele fiind putin probabile.
Un scurt scenariu: sunteti un investitor strain interesat de regiunea Europei Centrale si de Est. Ati alege sa investiti in Romania anul acesta?
Este o intrebare grea pentru mine, deoarece nu sunt om de afaceri. Cred ca este clar care sunt preferintele investitorilor. Sectorul serviciilor, in sens larg, constituie evident o atractie puternica in Romania, dat fiind ca este un sector subdezvoltat. Turismul este, probabil, unul dintre cele mai putin dezvoltate domenii. M-as uita, de asemenea, cu foarte multa atentie la sectorul energetic - care necesita investitii uriase si unde oportunitatile de profit raman semnificative. Un alt sector, de data aceasta din industria prelucratoare, il reprezinta productia de automobile si subansambluri, domenii in care ar trebui sa vedem mai multa crestere si mai multe oportunitati de profit, ca urmare a extinderii ofertei catre pietele europene si internationale.
Romania va rata tinta de inflatie, pentru a doua oara, in 2008. Considerati ca tara noastra mai are sanse sa intre in zona euro in 2014?
Da, cred ca da. Dar trebuie sa aveti in vedere ca inflatia este numai una dintre problemele care trebuie solutionate cu succes, in vederea aderarii la zona euro in 2014. In plus, este nevoie de un set de politici coerente, care sa-i convinga pe partenerii europeni ca Romania se afla pe drumul convergentei sustenabile. Atat populatia, cat si autoritatile trebuie sa aiba in prim-planul gandirii lor faptul ca procesul de convergenta economica nu este o lege a fizicii care se aplica in orice conditii. Este o provocare ce trebuie abordata prin implementarea disciplinata a cadrului de politici economice corespunzatoare. De exemplu, unele tari din Europa au inregistrat o evolutie divergenta fata de partenerii europeni, pentru ca nu au aplicat politicile economice in mod disciplinat
si au obstructionat sectorul privat. A considera convergenta ca fiind un proces implicit, in loc de a actiona in vederea realizarii acesteia poate conduce la erori majore ale sectorului public si privat.
Care sunt cele mai eficiente masuri pe care ar trebui sa le aplice Banca Centrala si Guvernul pentru a evita derapajele din economie, in special al deficitului de cont curent si al celui bugetar?
Banca centrala: implementarea cadrului de tintire a inflatiei cu fermitate si continuarea imbunatatirii supravegherii bancare si a sectorului financiar. Guvernul: intarirea politicii fiscale, cel putin fata de bugetul pentru 2008, asa cum s-a anuntat deja; dezvoltarea unui cadru fiscal riguros pe termen mediu, care sa guverneze deciziile de politica fiscala; crearea institutiilor care sa vegheze la buna implemen
tare a politicilor, in special ale celor fiscale; imbunatatirea in continuare a mediului de afaceri si reformarea sectorului public pentru cresterea calitatii cheltuielilor publice, prin directionarea acestora cu precadere catre acele activitati care vor spori productivitatea in Romania.
Considerati ca majorarea nivelului TVA sau a cotei unice este solutia pentru a contrabalansa efectul majorarii pensiilor?
As prefera sa evit un raspuns simplist, prin da sau nu. Asa cum am mai spus, politica fiscala trebuie sa fie gandita pe termen mediu, iar politicile privind veniturile fiscale si cheltuielile trebuie sa fie coerente, pentru a realiza obiectivele pe termen mediu ale guvernantilor si ale cetatenilor. Cresterea nivelului de trai al fiecarui cetatean este un obiectiv principal, care trebuie atins intr-o maniera sustenabila fara a recurge la solutii pe termen scurt care sa aiba repercusiuni pe termen mai lung. In acest context, m-as uita la politica taxelor si impozitelor si a cheltuielilor din perspectiva cresterii bunastarii la nivelul intregii societati. Dar cred ca simpla majorare a TVA si a impozitului pe venit pentru cresterea pensiilor ar fi o greseala. Aceasta ar fi o abordare incompleta a politicii fiscale. Si de aceea as sugera o abordare mai ampla, care sa evalueze consecintele deciziilor guvernului pe o perioada lunga de timp. Testul este ca aceste decizii ar trebui sa sporeasca bunastarea intregii societati.
Cat de periculoasa este cresterea activitatii de creditare, in special expunerile in euro? Pe termen scurt, s-ar putea inregistra un declin al preturilor pe piata imobiliara din Romania?
Majoritatea considera cresterea creditului ca fiind mult prea rapida. Astfel, supraveghetorii, in mod special, sunt nevoiti sa tina pasul cu aceste evolutii. Managerii de risc din banci probabil ca fac tot ce le sta in putinta pentru mentinerea unui portofoliu sanatos, fara scaderea cotei de piata. Chiar si unii imprumutati - desi se bucura de aceasta expansiune - probabil ca se intreaba cum vor rambursa creditul, mai ales aceia care s-au imprumutat in euro. Creditul in euro, acordat in special celor care nu sunt acoperiti impotriva riscului valutar, cu siguranta ca ii pune pe imprumutati intr-o pozitie vulnerabila la modificarile bruste ale cursului valutar, fenomen care nu este atipic in conditiile unui regim de curs valutar flexibil. O scadere a pretului pe piata imobiliara este oricand posibila, asa cum observam ca se intampla in alte tari, in special dupa cresteri accentuate ale preturilor. Momentul aparitiei unor astfel de evenimente este intotdeauna incert, deoarece este in general indus de un eveniment exogen neanticipat.
Fondul monetar international Institutie financiara
Profil
FMI este o organizatie internationala, care are 185 de tari membre, infiintata pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre. De la infiintare, in anul 1945, obiectivele FMI au ramas neschimbate, dar operatiunile sale, care includ supravegherea si asistenta financiara si tehnica, au evoluat pentru a raspunde cerintelor actuale.
Regiune
- Biroul regional FMI pentru Romania si Bulgaria a fost infiintat in septembrie 2006.
- Una dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de plati.
- Acordul, de tip stand-by preventiv, semnat intre Romania si FMI in septembrie 2004 a incetat datorita imposibilitatii de a ajunge la obiective comune in timpul analizelor asupra situatiei economice.
CV
- Cetatean argentinian, detine functia de reprezentant regional principal al FMI incepand cu septembrie 2006.
- Lucreaza la FMI din septembrie 1991, avand o experienta vasta in tarile din regiune.
- Este licentiat in economie al Universidad del Salvador din Buenos Aires, Argentina; detine diplome de masterat si doctorat, ambele in economie, obtinute la Yale University - SUA, respectiv Boston University - SUA.
‘Ma indoiesc ca leul se va aprecia semnificativ inainte ca autoritatile sa ia masuri concrete de atenuare a dezechilibrelor care se manifesta in economie si pietele financiare internationale sa devina mai stabile Juan Jose Fernández-Ansola Reprezentant regional al FMI pentru Romania si bulgaria
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
