Decizia Comisiei Europene datează de mai mult de trei ani. La 24 martie 2004, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care a constatat că Microsoft a încălcat articolul 82 din Tratatul european, săvârşind un abuz de poziţie dominantă prin două comportamente distincte. Comisarul pentru concurenţă de atunci, italianul Mario Monti, a condamnat Microsoft la plata unei amenzi-record, de aproape jumătate de miliard de euro, cea mai mare impusă vreodată de Bruxelles unei companii.
Primul comportament sancţionat consta în refuzul Microsoft de a furniza concurenţilor săi anumite "informaţii privind interoperabilitatea" şi de a autoriza utilizarea acestora pentru dezvoltarea şi distribuirea produselor concurente ale sale, pe piaţa sistemelor de operare pentru servere destinate grupurilor de lucru, în perioada începând din luna octombrie 1998 şi până la data adoptării deciziei. Cu titlu de măsură corectivă, Comisia a obligat Microsoft să dezvăluie oricărei întreprinderi care doreşte să dezvolte şi să distribuie sisteme de operare pentru servere pentru grupuri de lucru "specificaţiile" protocoalelor sale de comunicare client-server şi server-server.
Al doilea comportament sancţionat de Comisie se referea la vânzarea "la pachet" a playerului multimedia Windows Media Player cu sistemul de operare Windows. Comisia a considerat că această practică afecta concurenţa pe piaţa playerelor multimedia. Cu titlu de măsură corectivă, Comisia a obligat Microsoft să ofere spre vânzare o versiune a Windows fără Windows Media Player.
"Decizia din 2004 este importantă, pentru că sunt atâţia oameni - fie că este vorba despre persoane particulare, despre şcoli, universităţi, firme sau guverne - care folosesc calculatoare şi 95% dintre acestea folosesc sistemul de operare Windows", a reamintit recent Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al lui Neelie Kroes, cea care i-a urmat în funcţie lui Mario Monti în noiembrie 2004.
"Microsoft deţine un monopol pe piaţa sistemelor de operare pentru PC-uri de mai mult de 15 ani. Dacă poate abuza de acest monopl pentru a-şi exclude concurenţii pe alte pieţe, oferta către consumatori şi inovaţia vor avea de suferit", afirma Todd. În opinia sa, istoria a demonstrat că Bruxelles-ul avea dreptate: dacă în 1998 Microsoft deţinea 40% din piaţa sistemelor de operare pentru serverele destinate grupurilor de lucru, acum deţine 80%.
Decizia Comisiei a afectat însăşi strategia comercială a Microsoft. La data de 7 iunie 2004, Microsoft a introdus în faţa Tribunalului de Primă Instanţă o acţiune pentru anularea acestei decizii sau reducerea substanţială a amenzii care i-a fost aplicată. Pe de altă parte, Microsoft şi-a intensificat conferinţele de presă pentru a-şi dovedi buna-credinţă.
Decizia de luni a Tribunalului de Primă Instanţă al Curţii Europene de Justiţie are astfel motive să fie foarte aşteptată, dar riscă să nu fie atât de tranşantă. La Bruxelles, numeroşi observatori se aşteaptă la o decizie cu dublu sens: Microsoft ar câştiga în ceea ce priveşte vânzările "la pachet", o strategie crucială pentru grup, în timp ce Comisia ar câştiga în privinţa documentaţiei.
Totuşi, avertizează atât Microsoft, cât şi Comisia, există precedente în care tribunalul a creat surpriză. Deocamdată există doar o certitudine: ultima condamnare pentru abuz de poziţie dominantă anulată de tribunal datează de aproape 30 de ani. Iar foiletonul riscă să nu se oprească luni: ambele părţi vor avea la dispoziţie două luni şi zece zile pentru a contesta în apel decizia Tribunalului la Curtea Europeană de Justiţie.
Sursa: NewsIn
