"Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârşirii acestor acte materiale a urmărit, în permanenţă, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităţilor de utilizare a bunurilor ilegal obţinute în derularea unor viitoare afaceri profitabile. Or, nu toţi criminalii financiari resimt nevoia să creeze scheme elaborate în scopul oferirii unei aparenţe de legitimitate provenienţei fondurilor infracţionale", au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Magistraţii de la Curtea de Apel au precizat în motivare că deşi procesul spălării banilor are ca trăsături definitorii "complexitatea, sofisticitatea, iar datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, există un proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a acestei infracţiuni", totuşi cei care comit fapte de spălare a banilor sunt cei care fixează nivelul de complexitate al operaţiunilor.
"Or, în cauza de faţă, deşi inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) le-a transmis fiicelor sale cu titlu gratuit o parte din bunurile dobândite prin privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară, le-a interzis, totodată, acestora să dispună de aceste bunuri în timpul vieţii fără acordul său", au scris judecătorii în motivare.
În documentul citat se mai arată că Dan Voiculescu a urmărit disimularea originii ilicite a "proprietăţilor şi fondurilor murdare", el urmărind să orienteze aceste avantaje, "într-o manieră cât mai discretă", către afaceri profitabile.
"Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulării, prin încheierea contractului de împrumut între inculpatul Dan Voiculescu şi SC ICA SA, bunurile provenite din privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară au apărut în materialitatea lor, într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, în patrimoniul inculpatului Dan Voiculescu printr-o majorare de capital şi o conversie a pretinsului împrumut acordat ICA în acţiuni, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală", au mai arătat judecătorii în motivare.
Meyer Lansky (Meyer Suchowljansky, pe numele său real) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi gangsteri americani din anii '30, cu activităţi legate în special de jocurile de noroc, desfăşurate atât în SUA, cât şi în Cuba şi Anglia. Lansky a avut o influenţă importantă şi în mafia italiană, în special datorită relaţiei cu un important exponent al acesteia - Lucky Luciano. El era supranumit "contabilul mafiei".
Pachetul majoritar de acţiuni de la Institutul de Cercetări Alimentare nu ar fi fost cumpărat niciodată de Grivco cu suma derizorie de aproximativ 104.000 de euro dacă Voiculescu nu ar fi influenţat persoanele acuzate în dosarul ICA, arată Curtea de Apel Bucureşti, în motivarea condamnărilor.
"Dacă inculpaţii din acest dosar nu ar fost influenţaţi de către inculpatul Voiculescu Dan şi corelativ aceştia nu ar fi încălcat dispoziţiile legale în materia privatizării şi regulamentele de ordine interioară, în exercitarea funcţiilor îndeplinite, încălcări care au condus la subevaluarea vădită a bunurilor societăţii şi a pachetului majoritar de acţiuni, SC Grivco SA, cea mai importantă firmă din cadrul grupului de firme deţinute de inculpatul Voiculescu Dan, nu ar fi achiziţionat niciodată pachetul majoritar de acţiuni cu suma derizorie de 104.730 euro, ce reprezenta un preţ absolut infim raportat la valoarea bunurilor dobândite", au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au precizat că Dan Voiculescu i-a controlat efectiv pe unii membri ai ICA, în condiţiile în care mai mulţi dintre aceştia erau apropiaţi ai săi sau persoane pe care omul de afaceri le putea controla fie prin funcţia deţinută în cadrul formaţiunii politice pe care o conducea, fie prin "mijloace exclusiv financiare".
"În raport de întregul probatoriu, Curtea nu poate ajunge decât la concluzia că inculpatul Voiculescu şi-a exercitat influenţa asupra coinculpaţilor, iar aceştia au acţionat în realizarea scopului urmărit, de adjudecare a pachetului majoritar de acţiuni al SC ICA SA la un preţ derizoriu, de numai 104.730 euro, de către Grivco SA. Curtea reţine că, din modalitatea în care s-a desfăşurat procesul de privatizare, din modul în care au fost implicaţi în acest proces şi în conducerea ICA atât de multe persoane ce aveau interese financiare sau politice legate de persoana inculpatului Voiculescu, din chiar modul în care a avut loc licitaţia trucată prin care s-a ajuns la adjudecarea pachetului de acţiuni al ICA coroborat cu repetata încălcare de către coinculpaţii din dosar a normelor privind privatizarea, din totalitatea contractelor încheiate de inculpatul Voiculescu Dan, atât înainte, în timpul şi după finalizarea operaţiei de privatizare, nu se poate concluziona decât că intenţia inculpatului Voiculescu a fost de la bun început să acapareze bunurile imobiliare ale ICA, fără însă a fi nevoit să şi plătească statului roman sumele de bani ce i se cuveneau, operaţiune în care a fost sprijinit prin acţiunile celorlalţi inculpaţi", au scris judecătorii în motivarea deciziei de condamnare.
Judecătorii susţin că toate operaţiunile comerciale, contractele încheiate succesiv de către Dan Voiculescu şi firma Grivco SA demonstrează că adjudecarea pachetului de acţiuni la un preţ derizoriu, de către firma omului de afaceri, "nu s-a realizat în mod întâmplător, distinct de activitatea celorlalţi inculpaţi, ci dimpotrivă, demonstrează că inculpatul şi-a exercitat influenţa şi autoritatea asupra celorlalţi inculpaţi".
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
