În prezent, în România sunt aproape 18.000 de companii cu afaceri mai mari de un milion de euro. Doar că aceste companii sunt şi cele care au un impact în economie mult mai mare decât o firmă mică, mai ales că intrarea în insolvenţă înseamnă reorganizare, deci reduceri de costuri care se pot traduce şi în eventuale disponibilizări.
În plus, odată intrate în insolvenţă cele mai multe se îndreaptă către faliment pentru că nu au prea multe oportunităţi ca să devină competitive şi să supravieţuiască. De pildă, companiile în insolvenţă nu pot participa la licitaţii publice şi obţin foarte greu finanţare de la bănci.
Codul insolvenţei a intrat în vigoare în urmă cu un an şi jumătate, iar de atunci numărul insolvenţelor a tot scăzut pentru că nou lege spune că nu se mai poate cere insolvenţa decât dacă firma are datorii neplătite în valoare de cel puțin 40.000 de lei, pe o perioadă de cel puţin 60 de zile. Astfel, intrarea în insolvenţă nu se mai poate face atât de simplu. Aşa că, numărul cererilor pentru administrare specială tot scade.
De pildă, în prima lună a acestui an, numărul de insolvenţe s-a redus cu aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, până la 660, după cum arată datele Registrului Comerţului. Ce-i drept, foarte multe firme îşi cereau insolvenţa pentru a se proteja cumva de plata datoriilor restante. În momentul în care judecătorul sindic decide intrarea în insolvenţă, plata datoriilor este eșalonată iar penalităţile nu se mai percep.
