Ministrul kazah al energiei, Sauat Mynbayev, a declarat cu ocazia unei conferinţe anuale privind sectorul petrolului şi gazelor naturale că s-au înregistrat progrese legate de problemele de mediu, care reprezentau una dintre principalele puncte de litigiu, pe lângă întârzierile de dezvoltare.

Acesta a precizat că guvernul kazah şi grupul Eni ar putea semna un memorandum prin care consorţiul va accepta un plan legat de depozitarea cantităţilor de sulf extrase din petrol.

"Sper să semnăm acest memorandum", a declarat Mynbayev.

Aceste cantittăţi de sulf, ce se întind pe o suprafaţă de lungimea a mai multe terenuri de fotbal, au reprezentat una dintre temele oferite de autorităţile din Kazahstan şi în cazul plângerilor privind încălcarea reglementărilor de mediu la zăcământul petrolier Tengiz, exploatat de grupul Chevron Corp.

"Partea kazahă şi-a temperat în mod clar retorica...şi nu doar din cauza prezenţei investitorilot străini", a precizat o sursă familiară cu procesul de negocieri.

În ciuda modificării tonului, Mynbayev a reiterat temerile guvernului kazah privind majorarea costurilor de dezvoltare a acestui zăcămnt de la Marea Caspică.

"Felul în care costurile au crescut într-un an şi jumătate de la 57 miliarde dolari până la 136 miliarde dolari ridică multe semne de întrebare", a declarat acesta. "Interesele ambelor părţi au fost grav afectate", a adăugat oficialul kazah.

"Dorim să purtăm discuţii privind aceste probleme într-o atmosferă calmă şi sperăm să nu fim nevoiţi să recurgem la măsuri legislative. Sperăm să rezolvăm toate problemele prin intermediul dialogului", a precizat Mynbayev.

Guvernul kazah a afirmat că doreşte ca grupul petrolier de stat KazMunaiGaz, membru al consorţiului ce dezvoltă acest zăcământ, să devină co-operator al proiectului energetic.

Parlamentul a votat o lege ce îi va permite guvernului kazah să anuleze contractele semnate cu grupuri petroliere străine în cazul în care vor considera că acestea reprezintă ameninţări la siguranţa naţională.

Un înalt responsabil kazah a declarat că Kazahstanul doreşte compensaţii de peste 10 miliarde dolari pentru întărzierile de dezvoltare ale câmpului Kaşagan însă majoritatea analiştilor sunt de părere că autorităţile nu vor putea modifica în totalitate contractul actual, având în vedere că au nevoie de experienţa tehnologică străină.

Consorţiul AgipKCO este compus din grupurile Royal Dutch Shell, Exxon Mobil Corp, Total, ConocoPhillips, Inpex Holdings Inc (Japonia) şi compania petrolieră naţională kazahă KazMunaiGaz.

Iniţial, exploatarea acestui zăcământ trebuia să demareze în 2005, însă a fost amânată până în 2010.

Această dispută aduce aminte de neînţelegerile dintre Rusia şi Royal Dutch Shell, care s-au încheiat după ce firma multinaţională a pierdut controlul asupra giganticului proiect petrolier Sahalin-2 în favoarea monopolului rusesc al gazelor naturale Gazprom.

Zăcământul Kaşagan conţine, conform estimărilor, rezerve de 38 miliarde barili de petrol, dintre care 13 miliarde barili pot fi recuperaţi prin folosirea unei tehnici extractive bazate pe injecţia de gaze.

Acest zăcământ stă la baza strategiei Kazahstanului de a-şi tripla producţia de petrol până în 2015, statul ex-sovietic devenind astfel o sursă din ce în ce mai importantă de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

 

Sursa: NewsIn