"Pentru moment nu a fost suspendat nimic. Negocierile sunt în curs. După ce vom finaliza aceste negocieri, ar putea avea loc o sistare sau o continuare a dezvoltării acestui zăcământ", a declarat acesta, conform agenţiei Interfax-Kazakhstan.

Guvernul kazah a anunţat la sfârşitul lunii august suspendarea pentru trei luni a dezvoltării acestui zăcământ, din cauza întârzierilor programului de dezvoltare şi încălcarea legislaţiei mediului, metodă ce aduce aminte de evenimentele ce au dus la pierderea controlului proiectului energetic Sahalin-2 de către compania anglo-olandeză Shell în detrimentul grupului Gazprom.

Iniţial, exploatarea acestui zăcământ trebuia să demareze în 2005, însă a fost amânată până în 2010. Costurile dezvoltării proiectului au urcat până la 136 miliarde dolari, cu mult peste suma stabilită iniţial, de 56 miliarde dolari.

Kazahstanul a cerut drept compensaţie ca grupul petrolier de stat KazMunaiGaz să controleze împreună cu grupul Eni consorţiul însărcinat cu dezvoltarea acestui zăcământ precum şi majorarea cotei de profit rezervată statului kazah, de la 10% până la 40%.

Negocierile sunt în curs şi ar trebui să fie finalizate conform autorităţilor kazahe, până la data de 22 octombrie.

Zăcământul Kaşagan conţine, conform estimărilor, rezerve de 38 miliarde barili de petrol, dintre care 13 miliarde barili pot fi recuperaţi prin folosirea unei tehnici extractive bazate pe injecţia de gaze.

Acest zăcământ stă la baza strategiei Kazahstanului de a-şi tripla producţia de petrol până în 2015, statul ex-sovietic devenind astfel o sursă din ce în ce mai importantă de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

Eni (Italia), Total (Franţa), ExxonMobil (SUA) şi Shell (Olanda-Marea Britanie) controlează fiecare 18,5% din consorţiul internaţional însărcinat cu exploatarea zăcământului Kaşagan. ConocoPhillips controlează 9,26% din consorţiul iar grupurile Inpex (Japonia) şi KazMunaiGaz deţin fiecare 8,33%.