Kazakhstanul plănuieşte o majorare a taxei pentru producţia de petrol

Adjunctul ministrului de finanţe, Daulet Yergozin, a afirmat că taxa, ce va intra în vigoare cel mai probabil în 2009, se va calcula în funcţie de rata producţiei şi pe preţurile mondiale la ţiţei, nu de volumul exporturilor. Taxa se va aplica de asemenea şi companiilor ce activează pe baza unor acorduri de partajare a producţiei. Acestea au fost până acum scutite de taxa de închiriere, introdusă în 2004, ce se bazează de asemenea pe preţurile mondiale, fiind însă calculată în funcţie de volumul exporturilor. "Reacţia tuturor va fi probabil una negativă", a afirmat Yergozin.

Yergozin a declarat că guvernul de la Astana va trimite noul proiect spre aprobare către Parlament, în primul trimestru al anului 2008, acest lucru fiind considerat mai degrabă o procedură de ordin tehnic, de când camera inferioară a legislativului este controlată de politicienii loiali preşedintelui. "Considerăm că introducerea noii taxe va spori veniturile bugetare şi va creşte transparenţa", a afirmat Yergozin, adăugând că guvernul este de părere că taxa de închiriere nu a adus suficiente venituri bugetare. "Însă, acest lucru nu ar trebui să sperie investitorii", a spus acesta.

Investitorii străini şi-au arătat nemulţumirile faţă de climatul de afaceri din Kazakhstan de anul acesta, afectat de disputa dintre statul kazah şi grupul italian Eni asupra dezvoltării zăcământului de la Kaşagan, şi faţă de legislaţia ce permite guvernului de la Astana să întrerupă contractele cu firmele petroliere în mod unilateral. Majoritatea proiectelor petroliere din Kazahstan sunt acoperite de acorduri de partajare a producţiei, precum cel de la Kaşagan şi Karachaganak, ce sunt administrate de British Gas Petroleum şi Eni. "Această taxă se va aplica tuturor tipurilor de contracte, indiferent de data când au fost semnate", a adăugat Yergozin.

Acesta a spus că ministerul de finanţe a căutat să renunţe pe viitor la acordurile de partajare a producţiei, înlocuindu-le cu contracte pe servicii. "Sub aceste acorduri, statul va avea control asupra tuturor resurselor şi va angaja companii ce vor dezvolta un câmp petrolier pentru a fi apoi compensate monetar", a spus acesta.

Kazahstan a cerut şapte miliarde de dolari drept compensaţii de la consorţiul condus de grupul italian Eni pentru întârzierile legate de dezvoltarea giganticului zăcământ petrolier Kaşagan, conform unor surse avizate. Statul kazah a stabilit data de 30 noiembrie drept termen limită pentru finalizarea discuţiilor cu acest consorţiu, privind revolvarea unei dispute legate de întârzierea demarării procesului de exploatare şi a majorării costurilor la acest zăcământ, însă anumiţi responsabili kazahi au precizat că discuţiile ar putea continua. Kazahstanul ceruse iniţial, conform altor surse, suma de zece miliarde dolari.

Adjunctul ministrului de finanţe, Daulet Yergozin, a declarat că o delegaţie la nivel înalt in partea consorţiului se află la Astana, capitala Kazahstanului, pentru a discuta viitorul celei mai mari descoperiri petroliere din ultimii 30 de ani. "Vom continua discuţiile. Ziua de 30 noiembrie nu s-a încheiat încă", a precizat acesta. "Cred că avem în continuare timp, şi delegaţii sunt aici, vom vedea ce poate fi făcut". Oficialii kazahi au afirmat însă că discuţiile ar putea continua până la sfârşitul anului. Surse avizate au declarat că unul dintre membrii consorţiului analizează posibilitatea ieşirii din afacere, considerând proiectul mult prea complicat.

Yergozin a declarat că statul kazah negociază o posibilă schemă prin care să obţină o marjă mai mare de profit din exploatarea zăcământului Kaşagan, dorind în continuare ca grupul de stat KazMunaiGas să devină co-operator al zăcământului, împreună cu Eni. Iniţial, exploatarea acestui zăcământ trebuia să demareze în 2005, însă a fost amânată până în 2010. Costurile dezvoltării proiectului au urcat până la 136 miliarde dolari, cu mult peste suma stabilită iniţial, de 56 miliarde dolari. Kazahstanul a cerut drept compensaţie ca grupul petrolier de stat KazMunaiGaz să controleze împreună cu grupul Eni consorţiul însărcinat cu dezvoltarea acestui zăcământ precum şi majorarea cotei de profit rezervată statului kazah, de la 10% până la 40%.

Zăcământul Kaşagan conţine, conform estimărilor, rezerve de 38 miliarde barili de petrol, dintre care 13 miliarde barili pot fi recuperaţi prin folosirea unei tehnici extractive bazate pe injecţia de gaze. Acest zăcământ stă la baza strategiei Kazahstanului de a-şi tripla producţia de petrol până în 2015, statul ex-sovietic devenind astfel o sursă din ce în ce mai importantă de petrol din afara Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol. Eni, Total, ExxonMobil şi Shell controlează fiecare 18,5% din consorţiul internaţional însărcinat cu exploatarea zăcământului Kaşagan. ConocoPhillips controlează 9,26% din consorţiu, iar grupurile Inpex şi KazMunaiGaz deţin fiecare 8,33%.

Kazakhstan, numărul unu în producţia de petrol din Asia Centrală, urmăreşte să-şi tripleze producţia în următorii zece ani, de la 65 de milioane tone pe an, cât înregistrează la ora actuală. Câţiva analişti sunt de părere că Kazahstanul este nemulţumit de un număr de contracte semnate la începutul anilor 1990, atunci când statul kazah, aflat în colaps după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, era nerăbdător să atragă investiţii străine pentru a-şi reface economia.

Sursa: NewsIn