Kelemen Hunor: Sunt 9,25 milioane de consumatori casnici în România/ La casnici, de la 100 la 300 de kW, clientul plăteşte 39% şi statul plăteşte diferenţa de 61%; de la 1 octombrie scade la 255 kW

Întrebat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, cât la sută din factura la energie este suportată de către stat, Kelemen Hunor a explicat cum se calculează plafonarea.

”Avem o situaţie foarte clară, sunt 9,25 milioane de consumatori casnici în România, aproape 9,30 de milioane şi sunt circa 360.000 de consumatori non-casnici. Şi trebuie să vedem cum arată structura pe consumatorii casnici. Aici, până la 100 de kW sunt peste 5 milioane de persoane, asta înseamnă 55% din toţi consumatorii casnici, 55% sunt sub 100 de kW, între 100 şi 300 pe lună sunt 3,4 milioane de persoane, adică 37% dacă mergem pe pondere, şi peste 300 de kW sunt 700.000, vorbim de casnici sub un milion, asta înseamnă 8%, şi pentru cei care sunt până la 100 de kilowaţi, statul plăteşte 67% din preţ, din factură, 33 plăteşte cetăţeanul şi aici vorbim de 0,68 de lei pe kW plafonat. Deci acesta este plafonul. La casnici, de la 100 la 300 de kW, clientul plăteşte 39% şi statul plăteşte diferenţa de 61% şi cei care sunt peste 300 de kW, de la 1 octombrie scade la 255, plătesc preţul pieţei sau cum este preţul stabilit în contract. Deci nu mai există subvenţia de la stat”, a precizat vicepremierul.

Kelemen Hunor s-a referit şi la consumatorii non-casnici.

”În ceea ce priveşte non-casnicii sunt două categorii, cei care sunt racordaţi la reţea de joasă tensiune şi asta înseamnă că clientul plăteşte 48%, statul plăteşte suport 52%, aici este stabilit la un leu pe kW/ oră şi cei care sunt racordaţi la reţea de medie tensiune, acolo 53% plăteşte clientul şi 47% plăteşte statul. Din 360.000 de consumatori non-casnici, cam 350.000 intră în această categorie, unde statul plăteşte”, a explicat Kelemen Hunor.

Efortul bugetar al statului ar fi de circa 41 de miliarde de lei.

”Deci cam ăsta este efortul bugetar, în sume greu de spus, fiindcă şi în funcţie de fluctuaţie de pe bursă, bursa de energie, noi calculăm până la 40-41 miliarde de lei până la sfârşitul perioadei, poate să fie mai mult, mai puţin nu cred că va fi, fiindcă nu am văzut o scădere bruscă pe piaţa energiei şi urmează o perioadă şi mai dificilă din acest punct de vedere, unde poate că va fi o creştere pe piaţă. Deci undeva până pe la 41 miliarde. Trebuie să iei de undeva banii ăştia. Deci trebuie să acoperi de undeva aceste cheltuieli şi aici trebuie să facem un efort uriaş cu toţii ca să adunăm banii. Luăm de la producători profitul, ca să spun foarte, foarte clar şi foarte exact, de la firmele de stat. Vorbim de Nuclearelectrica, de tot ce înseamnă producţia de energie electrică, fiindcă ei au costurile de producţie plus ceea ce obţin pe piaţă şi de acolo vine o parte din sumele necesare pentru a acoperi aceste cheltuieli, dar nu este de ajuns şi de aceea acest efort bugetar trebuie să îl facem. România în acest moment cam atât poate suporta, mai mult doar dacă iei împrumut, dacă te duci şi îndatorezi statul”, a declarat Kelemen Hunor.