Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, anunță, într-un comunicat dat publicității joi, că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate. ”Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori  de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, se arată în comunicatul șefei Parchetului European. Parlamentul a votat, miercuri, chiar în timpul vizitei vicepreședintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la București un proiect de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate, criticat puternic de ONG-uri pe motiv ca descurajează semnalarea actelor de corupție și de nerespectare a legii. Un alt motiv pentru care Kovesi anunță că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene în ce privește activarea mecanismului de condiționalitate a fondurilor este faptul că Parchetul European nu ar fi primit încă cei 9 procurori delegați suplimentar față de cei desemnați deja și că ” a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale”. ”Avertizorii de integritate reprezintă o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală. Prin urmare, transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate) prezintă o relevanță operațională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reușiți să îi protejați pe avertizori, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal. Procurorul-șef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004. Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii. Este important de reamintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.”