> Ce masuri ati luat pentru a minimiza efectul crizei economice?
Noi nu am inceput prin taierea costurilor, noi am inceput prin “driving business”. Cel mai important departament in aceste vremuri este, evident, departamentul de vanzari si marketing. Acum trebuie sa fim mai activi ca niciodata, pentru ca “placinta” se micsoreaza. In momentul de fata sunt mai multe camere pe piata locala decat erau anul trecut si este foarte important sa pastram o forta de vanzare activa si puternica, sa fim prezenti in piata oriunde se intampla ceva important. Acesta este un driver al businessului nostru, celalalt se refera la managementul personalului. Ii pregatim in mod continuu ca sa poata intelege cultura Marriott, sa anticipeze si sa intampine nevoile consumatorilor. Acum este momentul in care consumatorul va face alegerile. Daca la pretul pe care il plateste la JW Marriott va gasi servicii mai bune, cu siguranta, se va indrepta catre ele, iar satisfacerea consumatorului este singura varianta de a atrage clienti.
> Ati facut disponibilizari in randul angajatilor? Ati micsorat sau inghetat salariile pe fondul crizei?
Nu am facut disponibilizari si nici nu am taiat din salariile angajatilor. Ramanem la acelasi program de salarizare, care include o evaluare anuala, si, in functie de performante, la o crestere de pana la 7% a veniturilor salariatului. Aceasta perioada este, de altfel, buna si pentru “crossing” intre oamenii din diferite departamente. Spre exemplu, daca in unele departamente oamenii nu sunt atat de ocupati, pot face training si trec la un alt departament, temporar sau permanent. In contextul crizei, incercam sa oferim cat mai mult taining stafului nostru, ca sa poata deveni angajati multitalentati.
> Cum a fost primul trimestru al anului de criza?
In primul trimestru al acestui an a fost mai putin business, in general, in Romania, daca va amintiti, anul trecut a avut loc conferinta NATO si multe alte evenimente de anvergura in aceeasi perioada.
Anul acesta am fost loviti de criza economica internationala si nu au fost nici evenimente importante in Bucuresti. Asadar, am inregistrat o scadere a gradului de ocupare si a veniturilor in comparatie cu T1 2008.
> Care a fost gradul de ocupare in aceste prime trei luni, in conditiile scaderii turismului de business?
Desi a scazut, gradul de ocupare, s-a mentinut, totusi, la un nivel acceptabil, inca suntem profitabili. Stim ca in piata au fost scaderi ale gradului de ocupare si pana la 50%, dar nu este cazul JW Marriott.
> Este JW Marriott afectat de criza?
Da. Am sesizat o usoara scadere in segmentele de catering si evenimente, dar nu putem spune ca pana la un nivel dramatic. Inca mentinem un ritm al rezervarilor destul de bun si avem in continuare operatiuni de catering, restaurantele si barurile sunt tot timpul pline. Cu toate ca, bineinteles, marile evenimente internationale nu mai sunt atat de dese, scaderile sunt reflectate de cifre mici.
> Cum se preconizeaza cel de-al doilea trimestru?
In mod general, lunile ianuarie si februarie sunt cele mai slabe din an, chiar si in cele mai prospere vremuri pentru businessul hotelier bucurestean aceste prime luni nu reprezinta o reflectie a realitatii. Martie, aprilie si mai sunt mult mai bune, desi anul acesta luna a patra a fost cea ghinionista pentru noi, din cauza celor doua sarbatori pascale, ortodoxa si catolica, asa ca, practic, au fost doua saptamani cand nu am fost la capacitatea maxima, multa lume fiind in libere, lucrul acesta afectand calatoriile internationale de business. Pentru JW Marriott, lunile iunie, iulie august si septembrie arata destul de bine, avem rezervari “sanatoase” si semne bune atat din segmentul de catering, cat si al ocuparii camerelor.
> Ce schimbari credeti ca vor surveni pe piata hotelurilor de cinci stele anul acesta sau pe piata hoteliera locala?
Nu vad schimbari semnificative in piata de cinci stele, nu sunt planificate spre deschidere noi unitati. In ceea ce priveste piata hoteliera locala nu am vazut, deocamdata, inchideri de hoteluri, in special in segmentul de trei si patru stele, dar cred ca batalia mai stransa se da intre hotelurile de cinci stele si ocuparea camerelor acestor hoteluri. Piata de cinci stele a inceput sa abordeze o politica de pret mai flexibila, pretul a coborat semnificativ de la o medie de 360-400 de euro pana la 200-250 de euro pe camera. Aceste preturi echivaleaza cu tarifele practicate de unele hoteluri de patru si trei stele, ceea ce inseamna ca poti plati tariful pe care il plateai in anii trecuti pentru un hotel de trei stele si primesti acum unul de cinci. Si chiar daca hotelurile de trei si patru stele isi vor diminua preturile, problema principala a Bucurestiului este ca nu are destul turism ca sa poata ocupa camerele tuturor hotelurilor. In trecut, si unitatile de trei si patru stele traiau de pe urma turismului de business, dar in marile capitale europene veti vedea ca segmentul turismului de leisure joaca un rol important. De obicei, turistul de business se indreapta catre hotelurile de patru si cinci stele, iar cel de leisure, catre cele de trei, si uneori de patru stele. Iar cum Bucurestiul duce lipsa de partea de leisure, va fi cu atat mai greu ca hotelurile de trei si patru stele sa-si creasca gradul de ocupare in aceste timpuri.
> Ce ati face sa sustineti dezvoltarea turismului romanesc?
Este foarte simplu. Exista Masterplanul intocmit de World Travel Organisation (WTO) in anul 2007, care intr-adevar este o lucrare remarcabila. Acest masterplan a fost realizat de experti internationali in turism, numai sumarul aduna 150 de pagini. Este un document imens, care acopera toata Romania: orasele importante, orasele secundare, zonele rurale, spa-uri, litoralul s.a.m.d. Daca acest plan va fi implementat, Romania va urca in topul destinatiilor turistice. Ar trebui luat in serios si formata o comisie de implementare in acest sens, pornind de la infrastructura. Cum calatoresc oamenii care aterizeaza, spre exemplu, pe aeroportul Baneasa pana la hotel? Taxiurile costa enorm de mult si nu exista transport in comun, linie de metrou, direct de la aeroport. Aceste tipuri de proiecte beneficiaza de sprijinul fondurilor europene, asa ca Romania nu este nevoita sa faca aceste schimbari de una singura.
> Dar, daca ati avea puterea de decizie care ar fi prima masura luata pentru a schimba ceva in turismul romanesc?
As forma imediat un comitet al Masterplanului de Turism, cu implicarea directa a tuturor ministerelor conexe cu Ministerul Turismului. Aceasta comisie ar trebui sa aiba o linie directa de raportare catre primul-ministru, de unde se vor transmite formele finale ale deciziilor luate si modul lor de implementare. Toate acestea vor trebui facute in conformitate cu exigentele europene.
> Considerati ca situatia de criza economica actuala reprezinta o oportunitate pentru fuziuni si achizitii, in conditiile in care preturile au scazut vertiginos in domeniul imobiliar?
Orice situatie de criza reprezinta o oportunitate. Acesta este momentul in care poti avea acces la companii care nu o “duc” tocmai bine. Poti cumpara teren, cladiri si chiar hoteluri deja construite, iar tocmai companiile care pot finanta astfel de proiecte acum, vor fi “regii” de maine.
> De curand, un studiu intreprins de compania de consultanta CB Richard Ellis Hotels a aratat ca primul trimestru al anului a adus Bucurestiului cea mai mare scadere a nivelului de ocupare comparativ cu celelalte capitale europene, o scadere de 26,4%. Cum comentati?
Unul dintre motivele pentru care Bucurestiul a obtinut un nivel atat de scazut al gradului de ocupare este ca restul capitalelor est-europene, cum sunt Viena, Praga, nu se bazeaza exclusiv pe turismul de business. Partea aceasta de “business” a fost prima si cea mai afectata de criza economica, iar aceste capitale sunt deja cunoscute ca fiind destinatii turistice, ponderea turismului de leisure in veniturile totale este destul de importanta.
> Care este pozitia dumneavoastra vizavi de introducerea impozitului forfetar?
Cred ca ambele parti implicate au partea lor de adevar, atat Ministerul de Finante, cat si IMM-urile. Trebuie sa luam in considerare ca Romania tocmai a imprumutat o suma considerabila de bani de la FMI, iar acesti bani trebuie dati inapoi, ori, in conditiile in care fiecare ramura industriala este in scadere, de unde sa fie generati acesti bani? Din taxe, este firesc. Atat timp cat Romania avea nevoie de acest imprumut, are si obligatii. Pe de alta parte, am auzit cazuri in care proprietarul unei microintreprinderi cumpara din banii firmei o masina pentru bunica sau soacra sau nu declara profit la finele anului, lucruri nefiresti si care afecteaza economia pe termen mediu si lung iar aceste cazuri de firme existente doar pe hartie trebuie diferentiate cumva de firmele care opereaza legal si corect.
CV Kurt Strohmayer
- A petrecut peste 30 de ani in industria hoteliera, incepandu-si cariera in anul 1977, ca ucenic al bucatarului-sef de la acea vreme din hotelul Grand Wiesler in Graz, Austria
- A lucrat apoi in hoteluri precum Bahrein, Bermude, Geneva, Heidelberg, Istanbul, Izmir, Mallorca, Moscova si Viena, ocupand pozitii diferite in departamentul Food&Beverage sau in conducerea executiva a hotelurilor Marriott, Hilton si Renaissance
- A ocupat pentru prima data pozitia de conducere a unui hotel in anul 2000, ca general manager al Complexului Hotelier Mallorca Marriott Golf Resort&Spa
- In 2003, vine la conducerea hotelului Marriott din Bucuresti, care devine ulterior, in anul 2004, JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
Profil JW Marriott
- Este unul dintre principalii jucatori de pe piata hotelurilor de cinci stele din Bucuresti
- Are 379 de camere si 23 de apartamente, fiind una dintre cele mai mari unitati de cazare din Capitala. De asemenea, are 12 sali de conferinta, cu un total de 2.000 de locuri
- Dupa ani de crestere solida, afacerile si profitul hotelului sunt asteptate sa scada anul acesta
- Marriott International Inc. este lider mondial in ospitalitate, cu operatiuni in 68 de tari si teritorii
- Compania cu sediul in Washington D.C. are aproximativ 151.000 de angajati
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
