Mai mult, în 2016, când urmează să fie terminate şi bucăţile între Timi­şoa­ra-Deva şi Cluj-Sebeş, aproa­pe toate ma­rile oraşe ale Tran­sil­vaniei vor fi legate de Budapesta prin auto­stradă: Cluj, Sibiu şi nu în ultimul rând Târgu-Mureş din 2017, oraş-ca­pitală a ju­de­ţului Mureş, unde popu­laţia maghiară reprezintă 40%. De la Târgu-Mureş pe autostradă se va putea ajunge la Buda­pesta parcur­gând circa 600 de kilometri în apro­xi­mativ patru ore. Astfel, principalele oraşe al Transil­vaniei, cu excepţia Braşovului, vor avea conexiune directă pe autostradă cu Budapesta, nu cu Bucureştiul, în condi­ţi­ile în care traversarea Carpaţilor se va face în continuare pe dru­muri cu o bandă pe sens. „Trebuie spus că diferenţele de dezvoltare între regiuni nu sunt doar de da­tă recentă, ci sunt parte a moştenirii is­torice. Aceste decalaje au fost într-o oare­care măsură atenuate după Marea Unire, întâi prin marile proiecte de in­fra­structură realizate în perioada in­ter­be­lică ce vizau conectarea tuturor pro­vinciilor prin şosele şi căi ferate, şi mai ales în perioada comunistă prin dezvol­ta­rea planificată şi industrializare“, a spus Vasile Iuga, PwC SEE Cluster Leader. El a subliniat că în condiţiile în care 70% din exporturile româneşti merg către statele membre ale UE, este cri­tic ca infra­struc­tura de transport care ne co­nectează cu Vestul să fie îmbunătăţită.   mai multe, pe zf