La Bursa se simte nevoia de noi instrumente de investitie

Anul 2007 va fi fara indoiala un nou punct de referinta pentru Bursa de Valori Bucuresti. Piata de la Bucuresti se afla de aproximativ 2 ani, intr-un proces de consolidare, care poate crea premisele pentru o dezvoltare sustinuta in perioada urmatoare. Este evident ca dezvoltarea pietei bursiere depinde inca intr-o mare masura de politic, prin prisma continuarii programului de listare a companiilor de utilitati, Romtelecom si a Fondului Proprietatea.

Listarea acestor companii ar putea duce la o crestere cu peste 30% a capitalizarii bursiere si probabil ca intr-o masura asemanatoare a lichiditatii pietei, prin prisma valorii zilnice tranzactionate. Aceste 2 elemente, capitalizarea bursiera si lichiditatea zilnica, sunt de regula avute in vedere de marii investitori institutionali la momentul luarii deciziilor de investire. Dincolo de listarile companiilor amintite mai sus, cresterea pietei de la Bucuresti poate fi sustinuta prin dezvoltarea si consolidarea altor trei segmente de piata care se afla inca intr-un stadiu incipient.

In ordinea importantei si atractivitatii pentru investitorii institutionali, putem enumera: continuarea dezvoltarii sectorului obligatiunilor, tranzactionarea prin sistemul Bursei a titlurilor de stat si atragerea la cota bursei a unor noi companii private, de dimensiuni chiar mici, sau medii, care sa se constituie intr-o alternativa la actualele oportunitati de investitii (destul de limitate de altfel). In contextul aderarii la Uniunea Europeana si piata instrumentelor financiare derivate de la Sibiu, ar putea resimti efecte pozitive. Cresterea semnificativa si poate chiar usor peste asteptari a lichiditatii acestei piete din ultima perioada urmata de continuarea acestui trend, poate duce la atragerea acelorasi investitori institutionali. Este posibil ca dezvoltarea acestei piete sa se produca intr-un ritm mai lent. Mai mult, dezvoltarea unor instrumente financiare derivate de catre piata de la Bucuresti poate prelua cea mai mare parte dintre investitorii straini sau autohtoni interesati de hedjing, arbitraj sau pur si simplu de speculatii. Prin urmare, dezvoltarea pietei sibiene este amenintata intr-o masura destul de mare de gradul de interes pe care piata de la Bucuresti il va trezi in randul investitorilor pentru propriile tipuri de instrumente dezvoltate.

Urmarind piata de la Bucuresti putem vorbi de tendinte pozitive in ceea ce priveste listarea unor companii de dimensiuni mici sau medii si de dezvoltarea sectorului obligatiunilor. Aceste doua elemente se constituie intr-o prima faza in “motoarele” dezvoltarii ulterioare, daca nu luam in calcul listarea companiilor “mult asteptate” din sectorul utilitatilor, Romtelecom sau Fondul Proprietatea. In acest sens putem aminti succesul de care s-a bucurat obligatiunile emise de BIRD, deja listata si tranzactionata, sau oferta de obligatiuni a BCR, care se afla la acest moment in curs de listare. In acelasi context, putem aminti ca in ultimii 2 ani, au fost listate 2 companii absolut noi pe piata (ex: FLA si BRK), iar alte 2 isi desfasoara ofertele publice primare de vanzare de actiuni, urmand a fi admise la cota bursei ( ex: Alumil si Blue Telecom). Performante modeste pentru moment, dar plecand de la aceste exemple, putem spune ca bursa incepe sa fie folosita pentru unul din scopurile ei fundamentale, si anume finantarea afacerilor si dezvoltarii, ca alternativa mai buna la clasicul imprumut bancar.

Aruncand o scurta privire asupra pietelor de actiuni ( deci excluzand aportul adus de obligatiuni si titluri de stat ) din Polonia, Cehia si Ungaria, dupa momentul integrarii, putem observa ca s-a inregistrat o crestere a valorii capitalizarii bursiere cuprinsa intre 111% si 264% , iar valoarea lunara a tranzacţiilor in cele trei tari, luand ca repere ianuarie 2004 si noiembrie 2006, a crescut cu 112% in cazul Cehiei si cu peste 480% in cazul Poloniei.

In ceea ce priveste evolutia indicilor reprezentativi pentru cele cele 3 piete, putem puncta evolutia foarte asemanatoare a indicelui pietei din Budapeste si cel al pietei poloneze, si evolutia mult mai modesta a indicelui pietei cehe. In acelasi context, nu putem sa nu readucem in atentie evolutia spectaculoasa a indicelui BET, care in acelasi interval de timp inregistreaza un randament net superior celorlalti indici. Astfel, daca de la momentul 1 mai 2004, pana la data de 12 decembrie 2006 indicii BUX si WIG inregistreaza cresteri de 115% respectiv 114%, indicele BET s-a apreciat cu peste 194%. Prin urmare, putem reitera ipoteza conform careia, in pretul actiunilor listate la Bursa de Valori Bucuresti pot fi cuprinse in acest moment o mare parte din efectele pozitive ale aderarii Romaniei la Uniune.

Ideea cresterii considerabile a numarului de societati listate la Bursa de Valori Bucuresti in perioada urmatoare este sustinuta de numeroase persoane, intre care brokeri, analisti, oficiali ai Bursei de Valori Bucuresti, dar si institutii de audit si consultanta pentru clientii internationali sau oameni politici. Ideea este argumentata serios in primul rand prin aceea ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va insemna ca societatile romanesti vor avea nevoie de mai multe resurse financiare pentru a putea face fata competitiei de pe piata europeana. In acest context, chiar daca listarea la bursa este considerata a fi un proces de durata si extrem de solicitant, avantajele obtinute in urma listarii depasesc dezavantajele si costurile pe care acest proces le implica. Ca un prim reper costul unei Oferte Publice Initiale (OPI) este estimat a se situa intre 4% si 6% din valoarea ofertei. Un alt avantaj este reprezentat si de faptul ca simpla prezenta a unei companii la bursa sporeste increderea si prestigiul acelei entitati in mediul de afaceri. Pe langa fondurile care vor fi atrase pentru cresterea afacerilor societatii, listarea la bursa mareste totodata sansele de a obtine finantari mai avantajoase prin emisiuni suplimentare de actiuni sau obligatiuni. Ofertele publice initiale stabilesc valoarea de piata a companiei si in acelasi timp pot facilita un exit avantajos pentru fondatorii afacerii. Principalul dezavantaj al OPI este considerat a fi legat de cerintele de transparenta pe care compania odata listata va trebui sa le respecte, foarte multi dintre actualii manageri considerand ca prin transparenta la care ar fi obligati, competitorii ar putea cunoaste structura afacerilor companiei listate.

Fuziunea Bursei de Valori Bucuresti cu o alta piata poate fi una din masurile care poate duce la cresterea vizibilitatii pietei de la Bucuresti. Pana la realizarea unei fuziuni, BVB isi continua si consolideaza colaborarea cu pietele vecine, in special cu Bursa de la Viena. Astfel, daca intr-o prima faza colaborarea celor 2 piete s-a facut prin intermediul indicelui ROTX, creat pentru piata de la Bucuresti, si listat la Viena, ulterior, de curand, colaborarea intre cele 2 piete s-a consolidate prin acordul de furnizare a datelor BVB, catre investitorii straini prin sistemele de diseminare ale Bursei vieneze. De asemenea, Bursa de Valori Bucuresti va fi admisa ca membru cu drepturi depline al Federatiei Europene a Burselor de Valori, incepand cu data de 1 ianuarie 2007. Bursa de la Bucuresti isi cauta partenerii nu doar catre Vest, ci si catre Es t. In acest sens, au existat numeroase discutii intre reprezentantii BVB si a Bursei din Moldova, in cursul carora s-a urmarit realizarea unui plan de actiuni pentru colaborarea internationala si integrarea regionala a celor 2 piete. Bulgaria pare a fi cu un pas inainte in acest process. Asta pentru ca oficialii acestei companii au avut deja o serie de discutii in acest sens cu reprezentantii Deutsche Boerse, OMX, Vienna Stock Exchange si Athens Stock Exchange.