Cheltuielile cu protecţia socială de la nivelul Uniunii Europene au reprezentat 27,2% din PIB în 2005, potrivit unui rapot al Eurostat. În Suedia, Franţa şi Danemarca, însă, acestea au depăşit 30%. În Letonia, Estonia, Lituania şi România fondurile pentru protecţia socială au reprezentat sub 15% din produsul intern brut: mai exact 14,2% pentru ţara noastră.

România a investit în protecţia socială de peste zece ori mai puţin decât Luxemburg. Cifrele transmise de Eurostat arată discrepanţe între standardele de viaţă, dar indică şi o diferenţă între sistemele de protecţie socială, între structurile demografice, economice şi sociale, specifice fiecărui stat membru.

În intervalul 2000 - 2005, rata medie de creştere a cheltuielilor sociale a avansat, cel mai mult, în România, cu aproape 11%. Ţări precum Germania, Slovacia şi Austria au înregistrat o scădere a ratei de aproximativ 2 procente. Printre cele mai mari cheltuieli, măsurate în puterea de cumpărare pe cap de locuitor, s-au înregistrat, după Luxemburg, în Danemarca şi Suedia, fiecare cu o cotă de peste 40% din media europeană.

Cele mai reduse cheltuieli au fost efectuate în România: aproximativ 18% din media uniunii. În 2005, principalele două surse de finanţare a protecţiei sociale la nivelul Uniunii au fost contribuţiile guvernamentale şi cele sociale.

Impozitele plătite de angajaţi şi de firmele româneşti au acoperit în proporţie de 73% cheltuielile cu protecţia socială, în timp ce guvernul, prin taxele încasate la buget, a acoperit 12% din cheltuieli.