La reuniune, organizată la Palatul Parlamentului în perioada 7-10 octombrie, sunt aşteptaţi peste 350 de parlamentari din cele 28 de state membre NATO, dar şi experţi şi delegaţi din ţările asociate, inclusiv din Federaţia Rusă. Este cea mai amplă manifestare politică pe care o găzduieşte Bucureştiul de la summitul NATO din 2008, care a intrat în anale ca summitul cu cea mai largă participare - de circa 3.000 de oficiali.
Parlamentarii vor dezbate sâmbătă şi duminică în comisiile de specialitate o serie de rapoarte pe teme de securitate şi apărare, printre care "Dinamica Internă şi Politica Externă în Ucraina Post-Portocalie", "Tranziţia în Afganistan: Evaluarea eforturilor de securitate", "Apărarea Antirachetă: Drumul de urmat în continuare de către NATO", subiectele specifice urmând să fie discutate împreună cu reprezentanţi ai guvernelor din ţările membre, experţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai NATO.
Adunarea Parlamentară NATO este o organizaţie interparlamentară care reuneşte parlamentarii din ţările membre ale Alianţei şi din cele 14 ţări asociate.
Cunoscută iniţial sub numele de "Conferinţa membrilor de parlament din ţările NATO", organizaţia a fost denumită succesiv "Conferinţa Parlamentarilor NATO" şi "Adunarea Nord-Atlantică". În prezent denumirea sa oficială este "Adunarea Parlamentară NATO" (AP NATO).
Forum pentru dialogul parlamentar internaţional, Adunarea Parlamentară NATO are un rol important în sensibilizarea parlamentarilor faţă de problemele de apărare şi securitate, fiind un for unde legislatorii se pot întâlni regulat pentru a discuta teme de actualitate, a schimba opinii, a înţelege punctele de vedere ale celorlalţi.
Pe de altă parte, prezenţa oficialilor NATO la principalele reuniuni ale AP NATO îi ajută pe parlamentari să înţeleagă acţiunile Alianţei. De asemenea, Adunarea Parlamentară este un indicator ale opiniilor colective ale parlamentarilor, ceea ce este necesar pentru Alianţă şi guvernele membre, sprijinul opiniei publice fiind esenţial pentru NATO, mai ales ţinând seama de tipul de operaţiuni în care este angajată Alianţa în prezent.
În afară de aceasta, prin activităţile ei, Adunarea Parlamentară a NATO contribuie la transparenţa politicilor NATO : rapoartele prezentate, dezbaterile, în general toate activităţile AP, ajută la înţelegerea politicilor Alianţei de către opinia publică. Ele au însă valoare de recomandare.
AP NATO are 257 membri (titulari, cu drept de vot) din parlamentele celor 28 de ţări membre NATO şi 66 delegaţi (fără drept de vot) din parlamentele a 14 state asociate (Federaţia Rusă, Ucraina, Austria, Azerbaidjan, Suedia, Elveţia, Georgia, Armenia, R. Moldova, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda, Serbia si Muntenegru). La reuniuni participă si parlamentari din ţări cu statut de observator precum Japonia şi Kazakstan, reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Adunării Parlamentare a OSCE şi ai Adunării Uniunii Europei Occidentale, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei si ai delegaţiilor mediteraneene asociate (Algeria, Israel, Iordania, Mauritania şi Maroc). În fiecare an au loc două sesiuni plenare ale AP NATO (respectiv o sesiune de primăvară, în luna mai, şi o sesiune de toamnă, în perioada octombrie-noiembrie). Sesiunile plenare sunt găzduite prin rotaţie de ţările membre şi cele asociate. Sesiunea din primăvara acestui an a fost găzduită de Bulgaria, la Varna.
La sesiunea de toamnă, comisiile adoptă recomandări politice - care sunt supuse votului plenului Adunării şi transmise Consiliului Nord Atlantic.
Anual, în luna decembrie, se organizează la Washington Forumul Parlamentar Transatlantic, la care poate participa orice membru al Adunării şi care permite parlamentarilor AP NATO să dezbată cu experţii americani chestiuni specifice privind Alianţa.
Parlamentul României a fost reprezentat în Adunare încă din 1990. În perioada noiembrie 1990 - aprilie 2004, Parlamentul României a luat parte la activităţile Adunării cu statut de invitat şi apoi de asociat. După aderarea la NATO, în aprilie 2004, delegaţiei Parlamentului României i-au revenit, conform regulamentului, zece locuri de membru, ce se repartizează corespunzător între Camera Deputaţilor şi Senat. Acestora li se adaugă zece supleanţi.
Desemnarea membrilor delegaţiei naţionale (titulari şi supleanţi) se face de către grupurile politice din Parlament, conform algoritmului de reprezentare rezultat din alegeri. Delegaţia îşi desemnează un membru (de obicei preşedintele delegaţiei, pentru România este deputatul PDL Sever Voinescu) pentru a face parte din Comitetul Permanent al AP NATO, precum şi pe un altul în calitate de membru supleant al Comitetului Permanent.
Pregătiri în România
De la summitul NATO găzduit în 2008, reuniunea Adunării Parlamentare reprezintă pentru Bucureşti cea mai mare provocare din punct de vedere logistic şi organizatoric. În total, vor fi prezente la Bucureşti peste 700 de persoane oficiale.
Totuşi, nivelul de alertă teroristă în perioada desfăşurării Adunării Parlamentare a NATO, în intervalul 7-10 octombrie, se va menţine la "Precaut", măsurile de securitate adoptate pentru acest eveniment fiind luate astfel încât să se evite perturbarea vieţii cotidiene a Capitalei. Acest nivel înseamnă că informaţiile disponibile şi evenimentele recente estimează existenţa unui risc scăzut de producere a unui atentat terorist.
Manifestarea de la Bucureşti va beneficia de măsuri de securitate de nivelul adunărilor parlamentare, în acest scop asigurându-se măsuri specifice în zona Aeroportului Internaţional "Henri Coandă", pe traseele de deplasare, pentru spaţiile de cazare a participanţilor şi în zonele de desfăşurare a activităţilor oficiale.
Traficul rutier şi circulaţia pietonală în Bucureşti se vor desfăşura fără restricţii în această perioadă. Astfel, spre deosebire de summitul NATO din 2008, au fost excluse unele dintre măsurile de securitate adoptate atunci: culoarul unic de deplasare a delegaţiilor oficiale, restricţiile de circulaţie pietonală în jurul Palatului Parlamentului sau în alte zone, filtrele la metrou sau pe unele străzi ale Capitalei.
În perioada desfăşurării evenimentului, în Palatul Parlamentului vor avea acces doar persoanele cu ecusoane special tipărite pentru această manifestare. ISU, SPP şi STS, cât şi celelalte structuri specializate vor fi prezente la acest eveniment pentru a-i proteja pe invitaţi. Au fost montate porţi speciale pentru controlul antiterorist, iar şase câini special antrenaţi îi vor ajuta pe angajaţii SPP să depisteze orice posibil pericol.
Statul plăteşte pentru această reuniune 5,2 milioane de euro, bani de la bugetul Parlamentului. Demnitarii străini vor fi cazaţi la hotelurile de cinci stele din centrul Capitalei, în medie cu 250 de euro pe noapte.
Invitaţii vor fi transportaţi cu microbuze închiriate, dar şi cu opt microbuze noi, achiziţionate cu 55.000 de euro bucata. Ei vor merge prin Parlament cu lifturi recondiţionate şi vor avea la dispoziţie birouri şi aparatură nouă. Inclusiv zece toalete de la Camera Deputaţilor au fost modernizate cu această ocazie, pentru suma de 530.000 de lei. De asemenea, au fost achiziţionate zece aparate de climatizare, în valoare de 143.000 de lei
plus TVA.
În medie, 100 de euro pe zi va cheltui statul român cu fiecare musafir prezent, în acest weekend, la Bucureşti, la Adunarea Parlamentară NATO.
Potrivit Realitatea TV, 3,6 tone de carne au fost cumpărate pentru mesele zilnice. Totuşi, bucătarii au trebuit să ţină cont la conceperea meniurilor şi de potenţialele alergii pe care le-ar putea avea oaspeţii. Unii participanţi au transmis deja organizatorilor că sunt alergici la mai multe tipuri de mâncare.
Organizatorii au pus la punct şi un spectacol. Şi pentru ca toată lumea să-l înţeleagă, va fi unul de mimă, prezentat de echipa lui Dan Puric - step, pantomimă, dans, lumini şi muzică.
Persoanele însoţitoare sunt invitate să participe la anumite evenimente sociale pentru cunoaşterea mai bună a tradiţiilor şi obiceiurilor ţării-gazdă. Unul dintre obiectivele aflate pe agendă este Muzeul Satului, unde invitaţii din toată lumea vor descoperi portul ţăranului român, colecţiile de ceramică şi vor vedea tipurile de gospodării din fiecare regiune. Persoanele însoţitoare vor fi duse şi la Sinaia, unde vor vizita Peleşul, Pelişorul şi staţiunea.
Ca şi în cazul summitului NATO, un astfel de eveniment, de o asemenea amploare, poate aduce beneficii de imagine pentru România, în ciuda unor nemulţumiri legate de cheltuielile suplimentare într-o perioadă de austeritate.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
