Laserul de la Măgurele, exclus din proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI) la aproape un an de când a fost declarat de Guvern obiectiv special de interes naţional

România a fost oficial exclusă din consorţiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021. Decizia vine după ce anul trecut partenerii din Ungaria şi Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanţare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorţiu fără laserul de la Măgurele şi sistemul de fascicul gamma, cel mai mare şi mai important pilon din cadrul întregului proiect, relatează edupedu.ro.

Comunicatul publicat de conducerea proiectului pe  anunţă că ţara noastră se poate alătura ulterior consorţiului, însă nu precizează în ce calitate putem face asta.

În 27 mai 2020, laserul de la Măgurele, Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), a fost inclus de Guvern pe lista instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional, finanţate din fondurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

"Având în vedere criteriile de evaluare aplicate, s-a constatat că Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) a atins un nivel de maturitate tehnică şi funcţională, laserul fiind în parametrii proiectaţi, are un rol de suport major pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice, asigurând, totodată, suportul ştiinţific, tehnic şi logistic pentru cooperări internaţionale, inclusiv în diverse programe de infrastructuri pentru cercetare la care România este parte", precizează ministerul.

La această dată, România dispune de cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserelor de mare putere. În cadrul acesteia, au fost recepţionate şi sunt date în exploatare: clădirile speciale şi sistemul geotermal care asigură condiţiile de mediu necesare funcţionării aparaturii ştiinţifice, sistemul de lasere de mare putere cu două braţe de 10 PW, două braţe de 1 PW, două braţe de 100 TW, laboratorul de ţinte pentru interacţia laser cu materia, laboratorul optic, precum şi toate ansamblurile experimentale prevăzute de proiectele tehnice ale experimentelor, aprobate de Comitetul Ştiinţific Internaţional al ELI-NP.

"Pe lângă confirmarea funcţionalităţii şi livrarea parametrilor proiectaţi pentru Sistemul Laser de Mare Putere, au fost realizate şi primele experimente cu acesta la braţele de putere mai mică, ceea ce reprezintă o premieră mondială. Este absolut necesară susţinerea operării acestui sistem pentru demararea experimentelor preconizate în această perioadă, având în vedere că până la şfârşitul anului 2020, urmează să fie montate şi camerele de interacţie necesare operării laserului la puterea maximă", mai arată Ministerul Educaţiei si Cercetării.