Laura Vicol, urmărită penal pentru bani care nu apar în declarațiile de avere. Peste 16,5 milioane de lei, în vizorul DIICOT

Laura Vicol, noi acuzații în dosarul Nordis. Ce spun procurorii despre cei peste 16,5 milioane de lei care nu ar fi apărut în declarațiile de avere

Faimosul dosar Nordis se complică pentru Laura Vicol. Procurorii DIICOT au extins urmărirea penală față de fosta deputată PSD (președinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților)vpentru fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune. Anchetatorii susțin că, în perioada 2020-2025, în declarațiile de avere ar fi lipsit venituri, împrumuturi, cadouri și alte avantaje în valoare de peste 16,5 milioane de lei. Potrivit DIICOT, procurorii au dispus la 30 septembrie 2026 extinderea urmăririi penale pentru trei infracțiuni: fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune. Noile acuzații se referă, potrivit anchetatorilor, la modul în care ar fi fost declarate și justificate anumite venituri și operațiuni financiare în perioada în care Laura Vicol era parlamentar.

Peste 16,5 milioane de lei, în centrul noilor acuzații

DIICOT susține că, în declarațiile de avere depuse în perioada 2020-2025, Laura Vicol nu ar fi menționat venituri, împrumuturi, cadouri și alte avantaje pe care procurorii le-au identificat ulterior. Din această sumă, anchetatorii indică peste 15,6 milioane de lei reprezentând salarii, dividende și returnări de împrumuturi. La acestea s-ar adăuga un împrumut acordat în valoare de 910.000 de lei, împrumuturi contractate de 241.000 de lei și 35.000 de dolari, precum și cadouri, servicii și alte avantaje evaluate la peste 300.000 de lei. Procurorii susțin că aceste informații nu ar fi fost trecute în declarațiile de avere, în contextul în care Laura Vicol avea obligația legală de a-și declara veniturile și interesele patrimoniale în calitate de parlamentar.

Împrumutul de 150.000 de euro care apare în anchetă

Potrivit DIICOT, în declarațiile de avere ar fi fost menționat un împrumut acordat unuia dintre inculpații din dosar, în valoare de 150.000 de euro și 1,774 milioane de lei. Ulterior, valoarea în lei ar fi fost modificată la 1,124 milioane de lei. Procurorii susțin că, în baza acestui titlu, Laura Vicol ar fi încasat de la o suspectă 1,595 milioane de lei, suma fiind justificată drept „restituire împrumut”. Anchetatorii consideră însă că operațiunea ar fi avut rolul de a ascunde sau disimula adevărata proveniență a banilor, pe care o leagă de presupusa delapidare din cadrul companiilor investigate în dosarul Nordis. Este una dintre acuzațiile care trebuie demonstrate în cadrul procedurii penale. Faptul că o persoană este urmărită penal sau inculpată nu înseamnă că este vinovată, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Laura Vicol, acuzată și de complicitate la înșelăciune

DIICOT susține că Laura Vicol ar fi sprijinit trei inculpați într-un caz privind vânzarea unor apartamente de vacanță din proiecte rezidențiale din Mamaia și Sinaia. Potrivit procurorilor, deși nu avea o calitate oficială în societatea respectivă, ea i-ar fi ajutat pe cei trei în legătură cu încheierea și executarea unor promisiuni de vânzare și a unui contract de vânzare-cumpărare.

În cazul investigat, locuințele fie nu ar fi fost predate, fie nu ar fi fost construite.

Prejudiciul reclamat de persoana vătămată în acest caz depășește 122.000 de euro, potrivit DIICOT.

Dosarul Nordis s-a mărit cu alte 109 persoane

Noua etapă a anchetei vine după ce, în august 2026, DIICOT a anunțat o altă extindere importantă a dosarului. Procurorii au primit atunci 50 de noi plângeri penale formulate de 109 persoane vătămate. Prejudiciul reclamat prin aceste noi plângeri depășea 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro și 17.000 de dolari.Ancheta nu mai privește doar situația financiară a persoanelor aflate în centrul dosarului, ci și noi plângeri formulate de persoane și entități care susțin că au fost prejudiciate.

Procurorii au trecut și la analiza fluxurilor financiare. În luna mai 2026, DIICOT a apelat la experți pentru a analiza conturile grupului Nordis și pentru a stabili cât s-a încasat efectiv și unde au ajuns banii. Investigația financiară urmărește traseul sumelor prin conturile societăților și ale persoanelor cercetate. Este o etapă esențială într-un dosar în care acuzațiile vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Laura Vicol a fost reținută în februarie 2025 alături de soțul său, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, și de alte persoane cercetate în dosar. În cazul inițial, anchetatorii au susținut că gruparea ar fi folosit banii proveniți din vânzarea unor imobile pentru alte scopuri decât cele declarate și că fondurile ar fi fost ulterior transferate sau cheltuite prin diferite operațiuni. În februarie 2025, autoritățile au instituit sechestru asupra a 201 de imobile, cinci spații comerciale, 22 de terenuri și 11 autoturisme, precum și asupra unor părți sociale și acțiuni. Au fost blocate și 48 de conturi bancare, potrivit informațiilor transmise la acel moment. Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au stat în arest preventiv timp de zece zile, după care au fost eliberați de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ulterior, măsurile preventive au fost modificate.

Ancheta Nordis- sute de persoane care reclamă pierderi

În august 2026, noile 109 persoane care au depus plângeri au reclamat prejudicii suplimentare de zeci de milioane de lei și milioane de euro. DIICOT a precizat că noile sesizări privesc acte materiale noi de presupusă înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Ancheta încearcă astfel să pună cap la cap două componente majore: circuitul banilor și situația persoanelor care susțin că au plătit pentru locuințe pe care nu le-au primit.