FMI a avut ieri o prima runda de negocieri cu BNR, care urmeaza sa fie principalul beneficiar al pachetului de finantare si intentioneaza sa foloseasca banii pentru intarirea rezervei valutare. Totusi, o eventuala reducere a RMO pentru valuta, de la nivelul actual de 40%, ar insemna o injectie suplimentara de capital in economie, bancile ramanand cu mai multe resurse pentru a acorda finantari. In prezent, din rezerva valutara totala de 26 mld. euro, 12 mld. euro reprezinta RMO constituite de banci, astfel ca fiecare punct procentual de reducere ar pompa 300 milioane de euro in economie, suma multiplicata ulterior prin rularea banilor de catre banci. Scaderea RMO este una dintre principalele doleante ale bancherilor, readusa in actualitate de criza financiara, dar refuzata constant, pana acum, de BNR, cu argumentele ca imprumuturile in valuta prezinta riscuri suplimentare si ca politica monetara dura este necesara pentru a compensa derapajele de politica fiscala. BNR a acceptat o reducere a RMO in lei de la 20% la 18% in ianuarie, miscare despre care guvernatorul Mugur Isarescu a spus ulterior ca este o greseala. Referitor la conditiile de rambursare a imprumutului de la CE, Amelia Torres, purtatorul de cuvant al comisarului european pe Probleme economice Joaquin Almunia, a explicat pentru Business Standard ca CE va acorda pentru credit aceleasi conditii prin care institutia s-a imprumutat de pe pietele de financiare. „Imprumutul pentru Romania va fi unul de tip „back-to-back“.

Din fondul pentru finantarea balantelor externe de plati ale tarilor cu probleme, UE mai are disponibile 15 mld. euro. Oficialii romani impreuna cu reprezentanti ai CE si FMI vor discuta care sunt problemele si nevoile de finantare, dar si despre conditiile pe care Romania va trebui sa le indeplineasca si cum va fi distribuit ajutorul financiar intre CE, FMI si, posibil, intre alte tari membre UE ce ar putea dori sa contribuie la acest efort“, a declarat Amelia Torres. Potrivit unor surse citate de Mediafax, imprumutul ar urma sa fie de tipul „stand-by“ pe doi ani, cu rambursare in cinci ani, iar FMI va accepta indexarea salariilor cu inflatia doar daca se elimina o lege a salarizarii unitare, cu excluderea majoritatii sporurilor.