Lazea, BNR: Fără majorarea de pensii şi salarii, am fi avut deficit sub 3%

Această afirmaţie îi aparţine lui Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR). “Creşterea pensiilor din ultimii doi ani a reprezentat 2% din PIB, iar cea a salariilor a însemnat 3% din PIB. Dacă le-am elimina, ne-am încadra în criteriile de convergenţă de la Maastricht”, a spus Lazea, la o conferinţă organizată de Institutul European din România şi Comisia Europeană.

Mai mult, oficialul băncii centrale consideră că ţinta de deficit bugetar pe 2010 stabilită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de 5,9% din PIB, este modestă, dacă România vrea să ajungă la un deficit public de 3% din PIB în 2011. “Dacă avem ambiţia unui deficit bugetar de 3% din PIB până în 2012, 5,9% din PIB este modest, în opinia mea”, a afirmat Lazea.

Cresc taxele?

Inflamarea deficitului bugetar ar putea determina o majorare a taxelor în 2010, consideră Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului băncii centrale. Potrivit acestuia, soluţia ieşirii din criză este ajustarea cheltuielilor din sectorul public. În caz contrar, o majorare a taxelor este aproape inevitabilă, a concluzionat el.

Oficialul BNR a fost însă contrazis de Graţiela Iordache, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. Ea a afirmat că menţinerea taxei pe valoarea adăugată şi a cotei unice, în acest an, a fost un efort major pentru statul român. În plus, secretarul de stat a adăugat că majorările taxelor ar fi “o mare greşeală”, întrucât s-ar dovedi a fi politici prociclice. În anii anteriori, politicile prociclice au determinat dezechilibre puternice, care au crescut vulnerabilitatea României faţă de criză. Iordache a subliniat că păstrarea taxelor la valoarea actuală a avut loc în condiţiile unor deficite ridicate şi ale unor majorări în statele din regiune.

Aceasta a mai arătat că o altă cheie pentru anul 2010 va fi absorbţia fondurilor europene.

Când vin tranşele FMI

Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru România, a precizat că Fondul ar putea livra tranşele III şi IV în acelaşi timp, dacă autorităţile de la Bucureşti cer acest lucru şi dacă perioada de incertitudine se prelungeşte. Totuşi, în acest timp, Guvernul este nevoit să se finanţeze la costuri mai mari decât cele din acordul cu FMI. Dacă cele două tranşe ar fi livrate împreună, acest fapt ar avea loc în luna martie a anului 2010.

“În cazul în care criza politică se prelungeşte, iar finalizarea celei de-a doua evaluări a FMI se amână pentru luna ianuarie, noi putem livra împreună tranşele III şi IV. Următoarea evaluare a Fondului era oricum programată pentru sfârşitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie 2010, cu livrarea celei de-a patra tranşe în martie”, a subliniat Lybek. Cele două tranşe de la FMI reprezintă, împreună, circa 2,35 miliarde de euro.

Acordarea celei de-a treia tranşe, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro, ar trebui să aibă loc până la finele acestui an, dar şansele să fie trimisă în acest an sunt minime. A patra tranşă, programată pentru martie 2010, reprezintă circa 850 milioane de euro.