El a explicat că România şi Polonia pot traversa mai uşor criza actuală decât alte ţări afectate, în condiţiile în care ambele ţări au cele trei puncte forte.
"Unu: la noi raportul export/PIB e numai 24%, faţă de 60-70% în ţări precum Ungaria, Cehia sau Slovacia. Cu alte cuvinte, dacă acele pieţe de export suferă, noi ar trebui să suferim mai puţin decât alţii, care au export mai mare", a spus Lazea, la o conferinţă organizată de Institutul Bancar Român (IRB).
"Doi: la noi creditul neguvernamental, ca şi raport în PIB, este numai 39%, faţă de 70-80% sută la sută în cazul altor ţări, deci orişicât de rău va performa sectorul bancar, nu ar trebui să afecteze economia la fel de mult ca şi acolo", a menţionat oficialul BNR.
"În al treilea rând, în ce priveşte importul de produse energetice, petrol şi gaze, România, ca şi Polonia, este cel mai puţin dependentă de astfel de importuri, deci cea mai puţin vulnerabilă la schimbările de preţuri ale produselor energetice", a mai spus Lazea. "Sunt trei atuuri foarte puternice care, din păcate, nu sunt cunoscute de agenţiile de rating sau de investitorii străini, fiindcă în afară de cei care fac o analiză amănunţită, puţini ştiu despre aceste particularităţi", a subliniat economistul-şef al BNR.
Totuşi, el a explicat că România are şi trei "pietre de moară", de care trebuie să se debaraseze. "România ar fi putut să intre în această criză la fel ca şi Cehia, cu fruntea sus, dacă nu ar fi avut trei probleme majore: deficit bugetar de 5,3% (din PIB), cel mai mare din ultimul deceniu, deficitul de cont curent de 12,3% (din PIB) şi ritmul foarte înalt de creditare - peste 60%", a afirmat Lazea.
"Două dintre ele sunt pe cale să se corecteze: deficitul de cont curent a scăzut şi creditarea băncilor scade mai mult decât este cazul sau ne-am fi aşteptat. Rămâne ca problemă deficitul bugetar, de aceea toate soluţiile trebuie să nu agraveze problema ultimă, cea a deficitului bugetar", a subliniat oficialul BNR.
El a menţionat că "trebuie să fim impecabili la toţi indicatorii macroeconomici - este minimum ce se poate cere", pentru ca România să nu fie depunctată în continuare de cele trei mari agenţii de rating, care monitorizează situaţia din ţară.
În prezent, două din cele trei mari agenţii de rating - S&P şi Fitch - acordă României calificativ fără recomandare de investiţii (junk), cu perspectivă negativă, după ce au coborât ratingul în toamna anului trecut, în timp ce Moody's a menţinut România pe ultima treaptă - Baa3 - din categoria de rating cu recomandare de investiţii, cu perspectivă stabilă.
Lazea a subliniat că, în prezent, nimeni nu poate şti când va ieşi România din criză sau când va fi vârful crizei. "Efectul statistic al primelor trei trimestre din anul trecut, când maşina a gonit cu 180 de km pe oră, faţă de 150 cât trebuia, face greu anul acesta, chiar la o viteză de croazieră rezonabilă, să nu ai scădere. Statistic vorbind, va fi greu să avem o revenire mai repede decât trimestrul patru, care nu va fi suficient să compenseze primele trei trimestre", a spus el.
În legătură cu politica monetară a băncii centrale, economistul-şef al instituţiei a amintit că, anul trecut, dobânda cheie a crescut cu 2,25 puncte procentuale, la 10,25%. "Creditul a scăzut prea puţin ca urmare a acestei decizii, după criză a început să scadă creditarea. BNR nu este atotputernică pentru a stăvili creditul, aşa cum cred unii, dar face ce poate, a afirmat Lazea.
Referitor la împrumutul de la FMI, destinat a intra în rezerva valutară a BNR, Lazea speră că banii vor rămâne "în cămara BNR". "Sperăm să nu consumăm nimic din cele 13 miliarde de euro de la FMI, dacă se va întâmpla ca băncile să nu îşi reducă expunerea faţă de România. Sunt buni de pus în cămară şi ţinut pentru zile negre", a spus el.
Din pachetul de finanţare de 20 miliarde euro de la instituţiile internaţionale, 12,95 miliarde euro provin de la FMI, prima tranşă, de 5 miliarde euro, intrând deja la începutul acestei luni în rezerva BNR.
Prezent la lucrări, preşedintele Institutului Bancar Român, Petru Rareş, a declarat că în sistemul bancar din România lucrează în prezent 70.622 de angajaţi, cu 1.200 mai puţini decât în finalul anului 2008. Rareş a criticat faptul că numărul angajaţilor din teritoriu scade, în timp ce a celor din centrală creşte.
Sursa: NewsIN
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
