Le Monde: Foştii deţinuţi politici români, urmăriţi în continuare de sentimentul de nedreptate

Nicolae Pleşiţă, fost general al Securităţii din România, care a încetat din viaţă la 28 septembrie, nu va dispărea prea curând din amintirea compatrioţilor, afirmă Le Monde, care precizează că acesta reprezenta partea cea mai ascunsă a dictaturii comuniste.

Cotidianul francez reaminteşte că Pleşită a devenit membru al Partidului Comunist la vârsta de 18 ani şi a urcat rapid în ierarhia partidului, care i-a încredinţa conducerea unui departament al poliţiei politice.

Misiunea sa consta în eliminarea românilor care îndrăzneau să se opună regimului comunist, adaugă Le Monde, precizând că Pleşită a devenit unul dintre cei mai de temut oameni ai Securităţii, după ce a înăbuşit revolta minerilor din Valea Jiului, în 1977.

Operaţiunea i-a adus simpatia dictatorului Nicolae Ceauşescu, care i-a încredinţat mai multe misiuni delicate înainte de a-l numi, în 1980, în fruntea Direcţiei pentru Informaţii Externe.

Liderul communist a decis în acea vreme să-l primească la Bucureşti pe teroristul venezuelean Ilici Ramirez Sanchez, cunoscut sub numele de Carlos Şacalul. Autorul articolului din Le Monde scrie că Nicolae Pleşită s-a ocupat de pregătirea acestei vizite. Astfel, Securitatea i-a oferit lui Carlos o casă într-un cartier de lux de la marginea Bucureştiului, 64 de paşapoarte, 32 de permise de conducere, arme, muniţii, explozibili, şi i-a pus, de asemenea, la dispoziţie o tabără pentru antrenament.

În plus, Ceauşescu a semnat cu teroristul un contract în valoare de patru milioane de euro, în schimbul cărora teroristul urma să-i elimine pe opozanţii regimului care trăiau în străinătate. El urma apoi să organizeze un atentat împotriva redacţiei postului de radio Europa Liberă, care se afla la Munchen.

După căderea comunismului, generalul Nicolae Pleşită a fost vizat de mai multe anchete, dar până la urmă a fost găsit nevinovat. Clasa politică din România, dintre care o mare parte provine din nomenclatura comunistă şi din fosta Securitate, nu a avut niciodată dorinţa de a rezolva dosarele torţionarilor, menţionează în final Le Monde, care precizează că Nicolae Pleşită primea o pensie de 1.500 de euro pe lună, în timp ce victimele sale erau nevoite să se mulţumească doar cu 150 de euro.