E posibil ca marele poet națio­nal Mihai Eminescu să fi exa­gerat când i‑a numit pe vecinii de la sud de Dunăre, în „Scrisoarea III“, „bulgăroi cu ceafă groasă“. Și apelativul ironic de „maeștri ai murăturilor“ pare total nepotrivit în noul context în care Bulgaria a ajuns să surclaseze România la aproape toți indicatorii macroeconomici. Nu vorbim doar de industria turismului, unde țara vecină are performanțe cu mult peste ale României, dar bulgarii au început să raporteze rezultate mai bune și la fiscalitate, ab­sorbția de fonduri europene, construc­ția de autostrăzi și chiar politică externă. În ritmul acesta, cred consultanții, România riscă să ia locul Bulgariei drept cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.


CALEA UȘOARĂ. Anul acesta s‑au împlinit cinci ani de când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană (UE), devenind statele cu cel mai scăzut nivel de trai din clubul celor 27. În toți acești ani, România a fost tot timpul cu un mic pas înaintea Bulgariei, și încă este. Oficial, Bulgaria este cea mai săracă țară din UE având un PIB pe cap de locuitor de 7.202 de dolari, față de 8.863 de dolari cât are România, conform ultimului raport al Fondului Monetar Internațional (FMI). Salariul mediu brut pe economie era anul trecut de 352 euro în Bulgaria și de 493 în România.

 

Lucrurile par însă să se schimbe cu rapiditate pentru că efectele crizei financiare asupra celor două țări au fost și vor continua să fie complet diferite.


În timp ce politicienii de la București au ales să „cumpere“ liniștea socială cu un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, executivul de la Sofia nu a luat nici un euro împrumut, ba mai mult, a profitat de criză pentru a face reforme de mulți ani necesare. Iar rezultatele încep încet‑încet să se vadă. Acum, doar în clasamentele făcute de organismele internaționale, dar cu siguranță se vor reflecta cât de curând și în nivelul de trai al populației. Ministrul de Finanțe al Bulgariei, Simeon Djankov, a declarat‑o răspicat, anul trecut, la o vizită în România, că în maximum doi ani venitul mediu lunar din Bulgaria va fi mai mare decât cel din România.
„În mai puțin de trei ani, România va fi sub Bulgaria, la majoritatea indicatorilor economici, inclusiv nivel de trai“, spune și Doru Lionăchescu, fondatorul casei de investiții Capital Partners, care cunoaște foarte bine cum evoluează țara vecină. Bancherul de investiții a citit multă istorie bulgărească, are o casă de vacanță la Balcic, unde petrece circa două luni pe an, și cunoaște și limba bulgară, putând astfel să urmărească toate știrile și să compare cu ce se întâmplă în România.


Însă, punând cap la cap datele, Lionăchescu a ajuns la o concluzie îngrijorătoare: în ultimii ani, Bulgaria a făcut progrese impresionante, în timp ce România a cam bătut pasul pe loc. „Autoritățile din România spun că au stabilizat macroeconomic țara, dar nu spun că această macrostabilizare ne‑a costat 20 de miliarde de euro, împrumutul de la FMI. Bulgarii și‑au stabilizat și ei economia și nu i‑a costat nimic. De aici putem deduce ușor care țară va sta mai bine generația următoare“, comentează el. Deja, dacă ne uităm în clasamentele făcute de organismele internaționale, Bulgaria a început să ne întreacă la aproape toate categoriile: competitivitate, taxe, investiții, fonduri europene etc. Singurul mare avantaj al României în fața Bulgariei a rămas dimensiunea țării. Cum de am ajuns aici?


EXPLICAȚII CULTURALE. Cei mai impor­tanți factori sunt de ordin cultural, crede Lionăchescu. El admiră foarte mult la bulgari smerenia, faptul că sunt oameni care nu se dau altceva decât ceea ce sunt. „Foarte rar vei vedea un bulgar să epateze așa cum o fac românii. Când merg în Bulgaria în vacanță, românii se fălesc cu mașinile lor scumpe și râd de bulgari că au mașini vechi de zece ani. Ce nu înțeleg românii este că bulgarii au o mentalitate foarte apropiată de cea germană: nu se întind cu cheltuielile și creditele mai mult decât pot duce“, afirmă Doru Lionăchescu. Iar mentalitatea omului simplu se reflectă și în politicile publice ale țării. Bulgaria a traversat criza fără să ia credite de la FMI și în prezent are o datorie publică de doar 16% din PIB, a doua cea mai mică din Europa, după Estonia. Acesta este și unul din motivele pentru care țara a primit anul trecut o îmbunătățire a ratingului de la agenția de credit Moody’s – singura țară din UE care a reușit o astfel de performanță de la începutul crizei până acum.


O altă trăsătură care îi deosebește pe bulgari de români este respectul pentru meritocrație. Atât în politică, dar și în administrația publică din țara vecină au reușit să acceadă oameni de foarte mare valoare profesională. Este deja de notorietate că bulgarii au ca ministru al finanțelor un economist de anvergură internațională: Simeon Djankov, fost vicepreședinte al Băncii Mondiale. În numai trei ani de la numirea în funcție, Djankov a reușit să facă o reformă profundă administrației fiscale și vamale din Bulgaria și să reducă substanțial evaziunea. Datorită bunei colectări a taxelor, Bulgaria a reușit să treacă peste criză fără să majoreze impozitele. Ba mai mult, Djankov a declarat recent că ia în calcul o reducere a TVA de la 20, la 18%.


Este adevărat că reformele sale au întâmpinat rezistență din partea sindicatelor care nu de puține ori i‑au cerut demisia, însă Djankov a rezistat pentru că a avut susținere politică din partea primului‑ministru și a majorității parlamentare. „Primul‑ministru bulgar Boyko Borisov are un background foarte apropiat de cel al președintelui Traian Băsescu – fost primar al Sofiei, este un politician foarte experimentat și charismatic. Diferența este că Borisov a înțeles că în punctele‑cheie ale economiei trebuie să‑și pună oameni care știu meserie, adică profesioniști“, afirmă Doru Lionăchescu.


Consultantul Capital Partners are o părere foarte bună și despre noul președinte al Bulgariei, Rosen Plevneliev, ales prin vot în ianuarie, anul acesta. „Plevneliev este un tip foarte echilibrat și occidentalizat. Nu e genul de politician care promite în stânga și în dreapta că dă zeci de mii de euro fiecărui cetățean. Și au avut și ei în cursa electorală tot felul de populiști. Faptul că a fost ales un astfel de om spune ceva și despre calitatea alegătorilor“, mai afirmă bancherul.


HALUCINANT! Cum se văd cele două țări prin ochii investitorilor? „Este greu să spui că e mai bine în Bulgaria sau în România. Există plusuri și minusuri de fiecare parte a frontierei“, spune Plamen Bobokov, președintele grupului bulgăresc de lubrifianți Prista Oil, care a finalizat anul trecut o investiție de 13 milioane de euro într‑o fabrică de baterii pe șoseaua de centură a Bucureștiului, Monbat. Acesta este cel mai valoros proiect derulat de o companie bulgară în România, iar la inaugurarea fabricii a participat chiar primul‑ministru al Bulgariei, Boyko Borisov.
„E adevărat că în România este mai multă birocrație decât în Bulgaria, dar România este o țară mult mai mare și asta este important pentru noi“, mai spune Plamen Bobokov, care conduce, împreună cu fratele său Atanas, un grup de firme cu afaceri de circa 200 de milioane de euro anual. El precizează că este foarte mulțumit de investiția din România, de colaborarea cu autoritățile locale și cu Guvernul.
Dar, în acest ultim an, de când a început să facă afaceri în România, Bobokov a trecut printr‑o experiență care l‑a lăsat perplex. Încă de anul trecut, frații Bobokov au anunțat că mai vor să facă o altă investiție în România, tot de 13–15 milioane de euro, într‑o fabrică de reciclare a uleiurilor de mașină, la Giurgiu. Pentru a demara noua investiție, cei doi investitori bulgari așteptau unele clarificări legislative din partea Ministerului Mediului. Între timp, clarificările au venit. „Acum șase luni, România a emis una din cele mai ciudate legi pe care le‑am văzut în viața mea. Este ridicol, halucinant, este o lege care invită la corupție“, afirmă cu supărare omul de afaceri.
Care este problema? „Toate țările din UE au legislație în domeniul reciclării uleiurilor uzate, în unele țări, gradul de colectare este mai mare, în altele, mai mic. Cel mai mare este în Germania, de 40%, în Bulgaria este de 35%. Cât credeți că scrie în lege că trebuie să fie în România? De 100%“, continuă Bobokov. Din acest motiv, Prista Oil a amânat pe termen nedefinit investiția de la Giurgiu, care ar fi creat peste 100 de locuri de muncă.


„Aveți o țară extraordinară, dar ceea ce mă uimește este că în România oamenii de afaceri nu sunt ascultați deloc de către politicieni. Cel puțin în Bulgaria ai cu cine sta de vorbă, au loc întâlniri frecvente între mediul de afaceri și guvern, opiniile noastre sunt ascultate“, spune omul de afaceri, care este și membru în KRIB, cea mai mare asociație de business din Bulgaria.

 


HARVARD VERSUS DNA. Respectul acordat investitorilor – atât autohtoni, cât și străini – ar putea fi unul dintre motivele pentru care Bulgaria reușește să atragă proiecte din ce în ce mai importante. În primul rând, Bulgaria are o agenție guvernamentală specializată în atragerea de investiții străine, Bulgarian Investment Agency (BIA). Directorul acestei agenții, Borislav Stefanov, este absolvent de Harvard și are o experiență importantă în mediul privat, la companii precum Boston Consulting Group sau DaimlerChrysler. „Încercăm să fim proactivi și să promovăm Bulgaria. Facem forumuri, conferințe, seminarii și vrem să contribuim la o îmbunătățire a legislației pentru investiții“, afirmă Dimitar Nikolov, directorul de marketing al BIA, contactat de MONEY Magazine. „Dar și în România există ARIS, nu?“, întreabă el curios. Nu, ARIS – Agenția Română pentru Investiții Străine – nu mai există. A fost desființată în 2009 din ordinul lui Emil Boc și activitatea a fost preluată de un nou organism CRPCIS, Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine. La conducerea acestuia a fost numit Stelian Samson, fost șef al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din Neamț. CV‑ul lui Samson nu există pe site, dar, potrivit informațiilor din presă, Samson este un fost membru PSD, care a trecut la PDL și a fost și anchetat penal de DNA, la un moment dat.
Dincolo de detaliile personale, importante rămân cifrele la nivel național: Potrivit lui Nikolov, Bulgaria a avut anul trecut investiții străine directe de 1,35 mld. euro, în creștere față de 2010, când a avut 1,2 mld. euro. România a atras în 2011 investiții străine directe de 1,9 mld. euro, în scădere față de 2010, când atrăsese 2,2 mld. euro, după cum arată datele de pe site‑ul CRPCIS.


PRAGMATISM BULGĂRESC. Cea mai importantă investiție atrasă recent de Bulgaria a fost în domeniul auto, un sector în care România se detașa categoric. În luna februarie a acestui an, compania chinezească Great Wall Motors și‑a inaugurat prima facilitate de producţie din Europa, o fabrică la Loveci, în nord‑estul Bulgariei. Fabrica are o suprafață de aproape 500 de hectare și o capacitate de producție de 50.000 de unități pe an. Acum are circa 600 de angajați, dar în momentul în care va atinge capacitatea maximă de producție va avea 2.000 de salariați.


În viziunea lui Doru Lionăchescu, bulgarii dau dovadă de foarte mult pragmatism în politicile publice. „Nu au orgolii copilărești de a reinventa lucrurile ca noi și nu le e rușine să ceară ajutorul pentru a‑și rezolva problemele“, spune acesta. El dă ca exemplu problema evaziunii fiscale pe care bulgarii au rezolvat‑o simplu, cu ajutorul Băncii Mondiale. Mai precis, între 2002 și 2008, Sofia a derulat un program de reformă a administrației financiare, realizat cu asistență și fonduri de 32 de milioane de euro, de la Banca Mondială.

 


Ce au făcut de fapt? Au redus costurile administrative ale colectării taxelor: de la 340 de agenții fiscale s‑a ajuns la 29, au redus personalul cu un sfert și au informatizat procesul, de la completarea formularelor la plăți. În paralel, în Bulgaria a avut loc și o reformă a administrației vamale și a sistemului de control al personalului din vămi, coordonată timp de opt ani de o firmă privată din Marea Britanie: Crown Agents. Astfel de programe sunt disponibile oricând și pentru România, dar oficialii de la București refuză să le acceseze. „Suntem de mulți ani în negocieri cu autoritățile de la București pentru a începe un program similar de modernizare a ANAF, dar deocamdată nu s‑a luat o decizie. Sunt impedimente de ordin tehnic, dar și politic“, spune o sursă din Banca Mondială, care a dorit să rămână anonimă.
O altă abordare originală a fost aplicată de Bulgaria în cazul construcției de autostrăzi. „Când au constatat că nu avansau deloc cu construcția autostrăzilor, bulgarilor nu le‑a fost rușine să solicite ajutor la cel mai înalt nivel. Autoritățile de la Sofia au cerut sprijinul cancelarului german, Angela Merkel, rugând‑o să le recomande o persoană care să‑i ajute în această problemă. Merkel le‑a trimis un fost ministru adjunct al infrastructurii din Germania, care a preluat responsabilitățile construcției de autostrăzi. Ei bine, în acest moment Bulgaria este în faza finală cu cele două mari tronsoane de autostradă care vor fi terminate anul viitor“, detaliază Doru Lionăchescu.


Mai mult decât atât, chiar luna aceasta Bulgaria a încheiat un acord cu Turcia și Qatarul prin care cele trei țări vor demara un proiect comun pentru construcția unei autostrăzi de 300 kilometri care va traversa Bulgaria – va lega orașul Ruse, situat la granița cu România, de orașul Svilengard, din apropierea graniței cu Grecia și Turcia. „Iarăși o soluție care arată pragmatism pentru că Bulgaria a dovedit că poate trece peste disensiunile istorice cu Turcia pentru a rezolva o problemă de interes public și a crea locuri de muncă“, comentează Lionăchescu. Turcii reprezintă cea mai importantă minoritate etnică din Bulgaria și de‑a lungul timpului au existat unele tensiuni între aceștia și bulgari. „În timpul acesta, în România există tot felul de conflicte imaginare cu Ungaria, chestiuni secundare și irelevante din cauza cărora pierdem poate oportunități importante în relațiile cu Ungaria“, mai spune Lionăchescu.
Și încă un detaliu important. La conferința de presă care a prilejuit semnarea acordului respectiv, primul‑ministru al Qatarului, Hamad bin Jassim Al Thani, a declarat că țara sa va face un depozit de 200 de milioane de dolari la Banca Națională a Bulgariei, „ca semn de seriozitate“.


UNIUNE CU BULGARIA? Doru Lionăchescu crede că în general Bulgaria dă dovadă de mult mai multă maturitate decât România în politica externă. „Bulgaria are o viziune geopolitică și strategică foarte clară. Arterele lor principale de comunicare geopolitică sunt Germania și Rusia“, spune Lionăchescu. Prin comparație, România este într‑o continuă „ventilație de priorități“. „Ba avem tot felul de axe imaginare Londra‑New York, ba mai nou iubim foarte tare Franța, ba mai vine un ministru de Externe care spune că trebuie să fim prieteni cu China și cu Rusia. Este un amalgam din care nici noi, românii, nu mai înțelegem nimic, ce să mai vorbim de decidenții politici de la Bruxelles sau New York“, afirmă consultantul. România, spune Lionăchescu, ar trebui să renunțe la sentimentul de superioritate și să încerce să învețe de la vecinii bulgari.


Sau ne putem imagina și alte abordări. „În anticiparea intrării comune în Schengen – care se va întâmpla mai devreme sau mai târziu – mi s‑ar părea oportun să creăm un spațiu economic comun între România și Bulgaria, fără vămi și fără frontiere“, afirmă consultantul. Iar o apropiere mai mare de Bulgaria ar avantaja România și din punct de vedere geopolitic. „Prin Bulgaria, România ar lovi cele două «popice» importante care îi scapă în politica externă: Rusia și Germania. Bulgaria este pivotul acestor țări în regiune, este clar că sunt prieteni la cataramă pe deasupra noastră“, spune consultantul Capital Partners. România, adaugă acesta, trebuie să învețe să‑și urmărească interesul. Interesul de a nu ajunge cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.

 

Șosele mai bune

La capitolul infrastructură (calitatea generală a drumurilor), Bulgaria se află pe locul 120 în topul mondial al compe­titi­vității, Global Competitiveness Report. România se află pe 139 din 142 de state.

1. AU MAI MULTE AUTOSTRĂZI. Deși este o țară de două ori mai mică din punctul de vedere al suprafeței, Bulgaria are 480 de kilometri de autostradă construiți, în timp ce România are numai 390 kilometri.
2. RAPIDITATE. Bulgarii se mișcă mult mai repede decât noi când vine vorba de proiectele de infrastructură. În iulie 2011, premierul bulgar Boyko Borisov a ordonat Ministerului de Finanțe să aloce 15 milioane de euro pentru transformarea unui fost aeroport militar de la Balcic în aeroport civil internațional. Primul avion cu pasageri a aterizat pe noul aeroport în mai anul acesta.
3. ANVERGURĂ. Își propun proiecte de anvergură, nu „cârpeli“. În martie 2012, Bulgaria a semnat un acord cu guvernele din Turcia și Qatar pentru construcția unei autostrăzi de 300 km care să lege granița de nord cu cea de la sud. Investiția va fi de peste 100 mil. euro.