Dincolo de picanteria unei astfel de constatari, semnalata pe blogul sau de John Gapper, unul dintre comentatorii Financial Times, se afla mult mai mult. Este lectia lui Buffett pe timp de recesiune. Se spune ca perioadele de criza economica ofera oportunitati pentru marii jucatori bursieri, intrucat rezultatele slabe ale companiilor duc la deprecieri masive ale actiunilor lor, ceea ce face achizitia lor mult mai ieftina. Si totusi, Buffett a refuzat in acest timp sa preia una dintre cele mai admirate banci de investitii de pe Wall Street, lasand sa se inteleaga ca problemele sunt departe de a se fi incheiat in sectorul financiar. Si bine a facut!
Companiile tehnologice sunt viitorul, ar fi spus unii jucatori bursieri, vazand titlurile financiare luand-o la vale, peste tot in lume. Buffett, tot in acest timp, a refuzat o oferta supertentanta de preluare a unei participatii in compania Google, a carei valoare de piata a crescut exponential in ultimii ani, iar lupta pentru Yahoo! pare sa o trateze cu indiferenta. Explicatia lui pentru un astfel de refuz este ca aceste companii par sa-si fi atins maturitatea, iar dezvoltarea lor este mult prea strans legata de disponibilitatea de bani a bancilor. Totusi, tot in acest timp, de ce Buffett a renuntat la pachetul de actiuni de la PetroChina? Nu sunt marfurile si petrolul ultimul refugiu al oricarui jucator bursier pe timp de criza? Nu din acest motiv barilul de petrol si cotatia cerealelor au explodat in ultima vreme? Potrivit lui Buffett, insa, PetroChina era mult supraevaluata, iar caderea ar fi fost dureroasa.
Ne intoarcem astfel la guma de mestecat Wrigley, care, oricat ar parea de surprinzator, pentru Inteleptul din Omaha este o investitie cat se poate de sigura in perioade de criza economica. Este vorba de o lectie mai veche a teoriilor economice care spune ca, pe timp de recesiune economica, oamenii isi reduc cheltuielile, in special cele de lux, dar fac totusi efortul pentru a-si permite mici placeri, o ciocolata, o inghetata sau, de ce nu, o guma de mestecat.
