Acest fenomen paradoxal are loc, in parte, din cauza sprijinului slab pe care-l primesc companiile de materiale reciclabile din partea autoritatilor, lipsa care se simte mai ales acum, intr-un context economic delicat. “In anul 2009 asteptam o scadere pe segmentul deseurilor de mase plastice cauzata atat de scaderea pretului petrolului, cat si implicit a materiilor prime virgine, cat si a lipsei unui sistem de colectare ce face, in Romania, costurile de colectare sa fie mai mari decat in Europa”, a declarat Cristinel Dobrota, general manager in cadrul firmei de reciclare a deseurilor din mase plastice Greentech.
Din cauza unei piete interne greoaie, unele companii gasesc exportul ca solutie de a valorifica marfa de pe stoc. “In firma noastra au existat pana saptamana trecuta deseuri de ambalaje de circa 700 de tone pe stoc, chiar daca am avut marfa de calitate si superbalotata. De abia de curand am inceput sa o dau la export si asta datorita calitatii, dar firmele care au baloti de carton mai usori si eventual nu foarte bine sortati stau si plang pe langa ei”, a declarat Camelia Chirila, administrator in cadrul companiei de reciclare a deseurilor Cami Comexim.
Dintre cei care fac exceptie de la regula este Marius Marinoff, director general al firmei de reciclare a deseurilor Marez Trade, printre putinii care estimeaza o crestere pentru acest an. “Consumul da tonul in cresterea economica in general, nu trebuie sa uitam ca deseurile nu sunt altceva decat ambalaje sau componente ale produselor consumate. Mergand pe o nota optimista, speram, oricum, sa intalnim o crestere de 5-7% in 2009, cu mult mai mica decat in anii precedenti”, a declarat Marinoff.
Reprezentantul Marez mizeaza in prognozele sale pe eforturile statului si ale agentilor economici de a mari gradul de recuperare a materialului reciclabil direct de la sursa, compensand astfel scaderea consumului.
Mihai Sofian, director general REMATHOLDING, considera ca piata va scadea cu cel mult 20%. “In anul 2009, la nivelul intregii tari, estimam colectarea si reintroducerea in circuitul economic a unei cantitati de peste 3.200.000 de tone de deseuri metalice feroase si de aproximativ 150.000 de tone de deseuri metalice neferoase. Din punctul nostru de vedere, piata materialelor reciclabile va scadea, in acest an, cu un procent de 15-20% fata de anul 2008”, a afirmat Sofian. Imre Kovacs, administrator si asociat in cadrul Romedio, considera ca piata materialelor reciclabile se afla intr-o situatie foarte delicata, dar companiile mari vor deveni si mai puternice. “Pretul scazut al materialelor prime (de exemplu, materialele plastice produse din titei) face imposibila finantarea reciclarii materialelor secundare prime. Doar firmele mari o sa reziste crizei si isi vor intari pozitia pe piata prin disparitia firmelor mici”, a afirmat Kovacs. Romedio este reprezentanta pentru Banat, Transilvania, Moldova si Republica Moldova a constructorilor de utilaje pentru industria materialelor reciclabile Mewa si Avermann.
Piata materialelor reciclabile din Romania este estimata, de catre Marius Marinoff, la circa sase miliarde euro anual. “Putem spune ca exista in ultimii ani o crestere constanta si ca sumele vehiculate in acest sector depasesc sase miliarde euro anual, in toate sectoarele reciclarii. Ponderea cea mai mare valoric o au materialele neferoase care, in comparatie cu plasticul sau cartonul, au preturi de cel putin zece ori mai mari. Pentru o comparatie rapida, o tona de cupru valoreaza 3.000 de euro, iar o tona de carton 20 de euro”, a declarat Marinoff.
In schimb, Cristinel Dobrota estimeaza o valoare de maximum 100 milioane de euro a tuturor segmentelor din industria de reciclare in afara de piata metalului.
In ciuda estimarilor pesimiste pentru 2009, aproape toti jucatorii vorbesc despre potentialul urias al acestei piete, care deriva din cantitatea insemnata de deseuri care nu este valorificata din cauza unui slab ajutor din partea autoritatilor statului.
“In primul rand, autoritatile noastre de mediu ar putea sa traga cu ochiul la vecinii nostri bulgari, care primesc de la stat o subventie de 15 euro/tona pentru deseurile de ambalaje de carton reciclate, sau, si mai departe, in Comunitatea Europeana, unde am auzit ca sumele merg si la 30 euro/tona. Dar noi vom trai tot timpul in Romania”, a declarat Camelia Chirila. Marius Marinoff vorbeste, in schimb, si despre deficientele organizarii sistemului si despre colaborare mai stransa intre companiile reciclatoare si administratorii de gropi de gunoi.
“Ceea ce nu au reusit sa inteleaga, deocamdata, reciclatorii si operatorii de gropi de gunoi este ca peste 80% din materialul reciclabil poate fi recuperat printr-o statie de sortare bine pusa la punct si ca a face proiecte comune de dezvoltare in acest sens ar duce la o crestere imediata a volumului reciclat cu minimum 30% si o amortizare a unei investitii intr-o statie de sortare de maximum doi ani. Mai exact, gunoiul menajer si industrial este, in proportie de minimum 30%, material reciclabil cantitativ si recuperarea lui ar duce la o reducere a volumului depus in groapa de gunoi cu pana la 70%”, a afirmat Marinoff.
In plus, oficialul Marez Trade a vorbit despre necesitatea accentuarii recuperarii deseurilor in momentul generarii, motivarea agentilor economici pentru a mari gradul de selectare si recuperare de la sursa, precum si despre o subventionare mai puternica din partea statului. Si Mihai Sofian considera necesara introducerea si dezvoltarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor pentru cresterea eficientei sistemului de colectare si prelucrare. “Consider ca una dintre masurile legislative care ar trebui luata in vederea sustinerii industriei reciclarii este introducerea si dezvoltarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie, pe tipuri de material. In acest mod vor scadea cantitatile de deseuri menajere care au ca destinatie depozitele finale si vor creste cantitatile de deseuri reciclabile, care reprezinta o “resursa limitata” de materii prime pentru diverse ramuri industriale: metalurgie, prelucrarea hartiei, sticlei, maselor plastice etc.”, a afirmat Sofian.Costuri zero de predare a deseurilor si interzicerea depunerii acestora in alte locuri decat cele special amenajate ar fi o solutie eficienta, potrivit lui Imre Kovacs.
Raportat la rata de reciclare de deseuri mase plastice din tarile UE, Romania este mult in urma acestora, potrivit lui Cirstinel Dobrota. “Pe segmentul deseuri mase plastice - daca facem diferenta dintre cat se recicleaza in Romania si cat se recicleaza in statele UE (vorbesc de rata de reciclare, nu de cantitati), atunci potentialul este triplu fata de cat se recicleaza acum”, a afirmat reprezentantul Greentech.
Dobrota precizeaza ca este extrem de important ca producatorii sa tina cont mai mult de reciclabilitatea unui ambalaj si mai putin de aspectul comercial, reguli care sunt aplicate in SUA. “Atunci cand un producator introduce pe piata un produs ambalat, ambalajul trebuie sa tina cont, in primul rand, de reciclabilitate si apoi de aspectul comercial. Exemple: pungile viu colorate care au exclusiv scop comercial nu pot fi decat incinerate; o parte dintre sticlele de bere ce sunt fabricate cu tehnologia multistrat amesteca mai multe tipuri de plastic care individual sunt reciclabile, dar amestecate sunt foarte greu de recuperat; sticlele de PET ce sunt imbracate de o eticheta termocontractibila constituie tot un amestec de doua tipuri de plastic care impreuna sunt compromise, iar individual sunt foarte valoroase. In SUA functioneaza astfel de reguli”, a precizat Dobrota. Piata materialelor reciclabile din Romania este estimata, de catre Marius Marinoff, la circa sase miliarde euro anual. “Putem spune ca exista in ultimii ani o crestere constanta si ca sumele vehiculate in acest sector depasesc sase miliarde euro anual, in toate sectoarele reciclarii. Ponderea cea mai mare valoric o au materialele neferoase care, in comparatie cu plasticul sau cartonul, sunt de minimum zece ori mai mari. Pentru a avea o comparatie rapida, o tona de cupru valoreaza 3.000 de euro, iar o tona de carton 20 de euro”, a declarat Marinoff.
In schimb, Cristinel Dobrota estimeaza o valoare de maximum 100 milioane de euro a tuturor segmentelor din industria de reciclare in afara de piata metalului.
Printre cei mai importanti jucatori de pe piata materialelor reciclabile se numara Greentech, REMATHOLDING, Marez Trade, Atraeco, Metfer, Ecopaper, Vrancart si Ambro.
