Legile pentru holding şi lobby, în dezbatere

Ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă, a lansat ieri, în dezbatere publică, un pachet de şase legi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, pachet care mai conţine şi o lege pentru încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor sau modificări la ordonanţa privind procedura aprobării tacite. Deşi a fost o cerinţă repetată a membrilor Guvernului Privat, oamenii de afaceri consideră că o lege a holdingurilor nu se va aplica în viitorul apropiat, din cauza opoziţiei care ar putea apărea din partea Ministerului Finanţelor, pe motivul scăderii încasărilor la buget.

Potrivit ministrului Niţă, noua lege privind holdingurile va încuraja atât constituirea de holdinguri cu capital străin în România, cât şi repatrierea holdingurilor cu capital românesc existente în jurisdicţii străine, din ţări precum Cipru sau Olanda. Principalele facilităţi de care vor beneficia holdingurile, potrivit proiectului de lege, ar fi aplicarea impozitului pe profit la nivel de grup, scutirea de TVA a tranzacţiilor intragrup, compensarea TVA-ului de plătit de către o filială prin TVA-ul de recuperat al unei alte filiale sau plata impozitului pe dividendele realizate de filiale o singură dată, de către holding. "O lege a holdingurilor a fost cel mai des cerută în discuţiile pe care le-am avut cu mediul de afaceri, iar aceste reglementări ale situaţiilor financiare dintre firmele unui holding ar face mai atractiv mediul de afaceri românesc", a comentat ministrul pentru IMM-uri.

Finanţele, reticente la legea holdingurilor

Niţă şi-a exprimat însă şi îngrijorarea privind faptul că proiectul de act normativ ar putea întâmpina dificultăţi în discuţiile de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice. "Legea va aduce discuţii mai ales la Ministerul de Finanţe, dar, prin această lege, sperăm să aducem în ţară capitalul românesc care s-a dus în offshore-uri", a explicat ministrul. "Această lege ar trebui să modifice mai multe reglementări fiscale existente în Codul Fiscal, iar Ministerul Finanţelor a tot amânat să examineze această chestiune, din cauza pierderilor pe care le-ar cauza bugetului", a explicat pentru Business Standard secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

El a mai spus că asociaţiile oamenilor de afaceri au cerut o astfel de lege de mai mult timp, dar s-au lovit de “tergiversările” Ministerului de Finanţe. “Legea ar mări atractivitatea pentru România, în condiţiile în care vedem că tot mai multe firme importante îşi mută sediile fiscale în alte ţări. Ţările din Europa sunt în concurenţă permanentă pentru a atrage marile companii, ar fi păcat ca România să nu promoveze astfel de reglementări”, a mai spus Pârvan. “Oamenii de afaceri oricum influenţează, fie pe lângă Executiv, fie pe lângă Parlament, anumite decizii de care sunt direct interesaţi. Prin această lege, se defineşte clar modul în care se face lobby şi cine sunt persoanele care îl fac, pentru a nu mai exista suspiciuni de trafic de influenţă”, a precizat Niţă.

Ajutor condiţionat pentru tineri

Pentru încurajarea iniţiativelor antreprenoriale ale tinerilor, Ministerul pentru ­IMM-uri mai propune un proiect de lege care dă posibilitatea persoanelor cu vârsta sub 35 de ani, şomeri sau cei care au înregistrat un eşec în derularea unei afaceri precedente, să-şi înfiinţeze o microîntreprindere cu un capital de pornire de zece lei, timp de trei ani fiind scutiţi de la plata impozitului pe profit, pe salarii şi de unele taxe vamale. În cazul în care însă, după trei ani de la startul afacerii, firma respectivă nu ajunge la un capital social de 5.000 de euro, toate facilităţile primite în această perioadă sunt considerate ajutor de stat şi vor trebui returnate.